EROGENESTETIK In 2008 am inceput sa scriu pagini de jurnal. Un an mai tarziu m-am decis ca ele sa faca parte dintr-o carte. In 2010, diferentele si/sau asemanarile dintre supravietuire si super-vietuire au dat tilul romanului: TEHNICI DE SUPER-VIETUIRE Tot in 2010 am inceput sa scriu poemele ce fac parte acum din manuscrisul EROGENESTETIK. Acest volum contine ganduri asternute in conditii limita - am fost propriul meu experiment, am incercat sa ies din mine si sa ma privesc, sa vad ce spune atat cel de jos cat si cel de sus, am inregistrat pe dictafon in catarare, am scris ratacit in nopti geroase. M-am privit si am vorbit cu mine atunci cand nu bausem apa o zi intreaga, am scris fara sa fi mancat macar un cartof copt, am scris pe creste, in viscol, pe pereti, agatat in zelb, am scris dupa ce am vorbit cu vietatile din salbaticie ca si cum as fi vorbit cu Dumnezeu. Tot ce am facut am facut pentru mine. Un fel de cobai pe care l-am indopat cu frica, frica de moarte, un cobai expus psihosomatic pana la extreme, tocmai pentru a vedea cat poate duce si ce descopera fiinta vie in fata pericolului mortii. Gandurile cuprinse in EROGENESTETIK au fost scrise pentru trait de catre cei ca mine. Initial nu am vrut sa public acest manuscris, insa la insistentele catorva persoane care cunosteau o parte dintre texte am decis anult trecut ca el va lua in cele din urma calea tiparului. Sunt insemnari de calator din perioada 2010-2013, care au ca tema: Facerea, Femeia, Fiintarea. EROGENESTETIK Mamă, pe-aici se fac lucruri pe ascuns, lucruri fără noimă de când ai plecat. Ieri mi s-a-ntâmplat ceva uimitor: mi-a răsărit floarea aia pe care nu am semănat-o niciodată, mamă! Aveam un junghi de parcă mă trăseseră dorurile de tine şi-a răsărit în stânga şi mă ţinea. Mamă, şi mă ţinea după ea de parcă aş fi fost durerea ei, că de-aia spun: cum dracu’ –Doamne, iarta-mă! – să-mi fi rămas mie vreo sămânţă-ntre coaste, pusă de tine când eram mic? Şi era soare şi era albă şi era parfumată ca orice floare parfumată şi albă. Când a râs am văzut prin ea junghiul ăla de parcă o ţineau toate dorurile de rădăcină, de sămânţă, de sămânţa aia din mine, mamă. Se fac lucruri pe ascuns, dar e grozav să te doară când întinzi mâna. Mamă, de când ai plecat mi s-a născut primul copil în stânga, şi mă ţine. @Cristi Iordache https://youtube/watch?v=3hEOZNEW0EE
Posted on: Mon, 28 Oct 2013 07:28:55 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015