Extrauterin ghemuirea este ritualul nostalgiei palustre, prin care mama și închină pruncul, în fiecare seară, în templul sacru al sânului ei. în uterul brațelor materne genele pruncului sunt alintate de respirația mamei. 'a fost odată...' - îi clipocește aceasta, invitându-l artistic să doarmă, dar ochii lui, zăresc între vocalele poveștii, dansul buzelor. ce este somnul pe lângă hipnoza curiozității care-l cheamă în peștera acestei guri misterioase, ca pe un speolog? 'făt frumos s-a dus la împăratul...' - continuă povestea limbii care se repede spre el ca un zmeu, oprit de gratiile dinților. dar ce-s cuvintele? sunete care vin și pleacă, pe carea… timpanele ochilor nu le cunosc. luna poartă vina auzirii oftalmice a pruncului, căci cu lumina ei îi lungește acestuia curiozitatea până-n fundul gurii mamei, unde alte întocmiri stalactitice îi întâmpină retina. deși suflarea maternă îi spune 'fugi făt-frumos, căci zmeul ți-a pus gând rău!', pruncul călătorește nepăsător, în întunericul misterului bucal, ca un vrednic paladin. mama rămâne afară cu-ale ei, în timp ce el înaintează-n noul lacustru univers. iată, deci, de unde s-a inspirat Dumnezeu, în profeția sa ,,...omul va lasă pe mama lui...'. pruncul, ostenit de călătoria delirului său atavic, se culcă sub cerul liber al gurii materne, ca un antic și viteaz războinic. luna -ispita lui albă- nu-l părăsește, stă la capul lui, născocind un ,,mâine' mai curios decât ,,astaziul' povești, pe care mama -povestitoare renumită- n-o cunoaște. și ca să se-asigure că spațiul ei vital, nu va fi invad de nimeni, luna, cu razele ei, desenează intrarea,sub formă de... ieșire.
Posted on: Wed, 02 Oct 2013 14:23:15 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015