FRICA MALADIVA A MASONERIEI EVREIESTI FATA DE TREZIREA COSTINTEI - TopicsExpress



          

FRICA MALADIVA A MASONERIEI EVREIESTI FATA DE TREZIREA COSTINTEI NATIONALE A POPOARELOR EUROPENE .EXTREMA DREAPTA EUROPEANA UN PAS SPRE UNIRE SI GUVERNARE. Proteste anti-musulmane FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs), Partidul Libertăţii din Austria, a reuşit o performanţă notabilă în alegerile de ieri din Austria, obţinând (din cifrele disponibile în acest moment) 22.4 % din voturi, în creştere importantă faţă de procentul de 17,5% înregistrat în 2008. Coaliţia formată din partidele de centru dreapta şi social-democraţi va rămâne la putere, dar înregistrează şi cel mai slab scor electoral din 1945 încoace… De acelasi autor Extrema dreaptă în Europa Centrală şi de Est: de unde, de ce, pentru c... Afganistan: democraţie în sos de droguri Afganistan: povestea unui eşec cu consecinţe globale? (I) Publicitate Apartamente noi in Greenfield greenfieldresidence.ro Muta-te si tu in cartierul imbratisat de padure! Apartamente noi de la 44.000€. FPÖ este un partid de extremă dreapta fondat în 1955 şi se impune cu adevărat în conştiinţa publică din momentul în care, în 1986, Jörg Haider devine preşedintele partidului. Creşterea în sondaje este evidentă: 9,7% în 1986, 16,6 % în 1990, 22,6% în 1994, 26,9% în 1999. În februarie 2000, Heider reuşeşte să negocieze intrarea partidului său la gyvernare alături de OVP (cea mai importantă formaţiune de centru dreapta), sub conducerea cancelarului Wolfgang Schussel. Alianţa provoacă proteste violente în Austria dar şi în afara ţării, Austria fiind penalizată la nivel politic de UE pentru o perioadă de şase luni. În septembrie 2002, Jörg Haider, reprezentând aria radicală a partidului, este reales preşedinte, provocând atât demisia vice-cancelarului Susanne Riess-Passer cât şi spargerea coaliţiei gouvernementale. Din partid pleacă atunci mulţi deputaţi, mulţi dintre intelectualii de marcă astfel încât, la alegerile din 2002, nu mai obţine decât 10,1% din voturi, suficient totuşi penteu a fi un element indispensabil al oricărei coaliţii a partidelor de dreapta. Pe plan naţional, degringolada continuă: 6,3% la europenele din 2004 (cel mai slab rezulktat din 1983), slăbit în continuare prin retragerea adeptilor lui Haider care, în aprilie 2005, formează un nou partid, BZÖ. Urmează un reviriment spectaculos sub conducerea lui Heinz-Christian Strache. La legislativele din septembrie 2008 obţine 34 de locuri în Parlament cu aproape 18% din totalul voturilor…pentru ca acum să treacă de pragul de 22%, cu cea mai importantă victorie a extremei drepte la nivelul UE. Pentru OPEN SECURITY (12 iulie 2912), Anton Pelinka afirma că FPÖ „reprezintă un caz aproape unic de reunire a celor două modele de populism de extremă-dreapta: tipul occidental - mai ales nordic-occidental -, puternic legat de rădăcinile sale fasciste şi tipul est-european, prezentând un profil pre-fascist, asemeni partidului JOBBIK din Ungaria. FPÖ la acest început de sec.XXI este mai “muncitoresc” decât orice alt partid din Austria, incluzând chiar şi pe social-democraţi….Succesul electoral al partidului se bazează pe capacitatea sa de a articula coerent la nivelul mesajului politic temerile sectoarelor mai puţin privilegiate ale societăţii austriece. Foloseşte binecunoscuta tehnică a dirijării nemulţumirii aşa-numitelor “victime ale modernizării” împotriva unor grupuri sociale specifice care devin ţapi ispăşitori. În acest moment, tactica respectivă se îndreaptă mai ales împotriva imigranţilor şi, dintre aceştia, mai ales a celor care provin din ţări musulmane. Vizibil, ei sunt cei făcuţi răspunzători pentru creşterea criminalităţii şi pentru scăderea nivelului de securitate internă. Chiar dacă până în 1990 FPÖ era favorabil aderării Austriei la Comunitatea Europeană, a devenit acum principala voce care se opune participării Austriei la procesul în curs de consolidare a integrprii europene. FPÖ a devenit principalul apărător al ideii de suveranitate austriacă, mai ales în opozi’ie cu Uniunea Eurpeană. FPÖ ar putea juca un rol semnificativ pe plan european. Datorită poziţiei geo-politice a Austriei, ar putea avea un rol de pod între populismul extremei drepte occidentale (asemeni Partidului Libertăţii din Olanda sau Partidul Poporului din Danemarca) cu extremismul de tip tradiţionalist al extremei drepte din ţările est-europene. Deoarece acum extrema drepată la nivel european nu are o dimensiune organizată, FPÖ ar putea să se constituie în veriga lipsă necesară pentru crearea unui partid european al extremei drepte. Un asemenea grup politic şi-ar putea constitui formaţiuni adepte ale violenţei. Dar, înainte de toate, trebuie să se poziţioneze drept apărătoare al ideii de suveranitate naţională împotriva unor evidente ameninţări externe: instituţiile supra-naţionale din UE şi migraţia”. Afiş FPÖ pentru alegerile municipale, martie 2012 : „Dragostea de ţară mai degrabă decât hoţii de marocani" Este exact mesajul de acum al lui Heinz-Christian Strache care pledează pentru „eliminarea nedreptăţilor din propria noastră ţară în loc să ne risipim banii pentru a ajuta state din UE aflate în faliment”. Un mesaj similar celor transmise de partide din aceeaşi familie politică (Liga Nordului din Italia sau Frontul Naţional din Franţa, al cărei lider, Marinne Le Pen, a venit în Austria pentru a-şi susţine colegul), căci Strache estimează că „Europa merge într-o direcţie proastă…totul este centralizat, iar oamenii nu vor asta…vor ţara lor, cultura lor şi propria lor identitate” Un mesaj care, cu siguranţă, se va mai auzi cu putere la nivelul campaniei pentru europarlamentare. Este posibilă şi apariţia unui partid politic european care să grupeze partidele extremei drepte, făcând uitat eşecul efemerului grup naţionalist din Parlamentul European (formulă din care făcea atunci parte şi de europarlamentarul român Corneliu VadimTudor alături de mentorul său, Jean Marie LePen). Dar, până atunci, mare atenţie, partidele tradiţionale ale scenei politice europene vor încerca să reia teme din discursul de succes al extrmei drepte (imigraţie, sărăcie, nedreptate socială) pentru a le confisca şi le apropria şi folosi în propriile campanii de imagine. Toţi vor face asta, cu mai mult sau mai puţin succes, dar reşind să radicalizeze şi mai mult discursul politic. Semnalul austriac este clar, ca şi sperietura grecilor după ce, cu atâta bonomie nepăsătoare, toleraseră intrarea în Parlament a unui partid neo-nazist. Evoluţia extremei drepte poate fi importantă şi consecinţele pe măsură, aceasta dacă, într-adevăr, vor putea concentra în favoarea lor valul anti-european sau eurosceptic din acest moment. S-ar putea ca aceasta să fie miza de profunzime a alegerilor europarlamentare din 2014. Citeste mai mult: adev.ro/mtxifc
Posted on: Thu, 03 Oct 2013 05:03:16 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015