Funeriu despre evaluările la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a: "Nu sunt examene" Calificativele copiilor obţinute la evalările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a nu vor fi trecute în catalog şi nu se vor face ierarhizări la clasă în funcţie de rezultate, însă există câteva diferenţe între testări. Spre exemplu, la clasele a II-a şi la VI-a vor fi evaluaţi toţi copiii, în timp ce la clasa a IV-a vor fi evaluaţi elevii din şcoli desemnate de către minister într-un eşantion naţional reprezentativ. Evaluarea elevilor de clasa a II-a la citire, scris şi socotit are un scop dublu: părinţii şi învăţătoarea să ştie în ce măsură copilul şi-a însuşit elementele de bază specifice vârstei şi să se poată corecta eventualele dificultăţi ale copilului pe parcursul celor doi ani care mai rămân la dispoziţia învăţătoarei (clasa a III-a şi a IV-a). Între timp, la clasa a IV-a, obiectivul evaluărilor la limba română şi matematică este realizarea unei diagnoze a sistemului de învăţământ primar, iar testarea de la clasa a VI-a are rol de preorientare pentru alegerea liceului. "Sunt răspunsurile experţilor la întrebările legitime pe care părinţii şi le pun. Elevii vor primi o broşură modele de subiecte şi explicaţii La mai bine de doi ani după ce au fost introduse în Legea Educaţiei şi după două teste pilot în câteva şcoli la nivel naţional, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat că, de anul acesta, evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a se vor realiza aşa cum prevede legea. "Principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Evaluarea naţională este prima evaluare după ani buni de şcoală", a declarat Pricopie la sfârşitul lunii august. Cu ocazia începerii noului an şcolar, ministrul Educaţiei a mai spus că evaluările de la clasele a II–a, a IV-a şi a VI–a au fost introduse după ce s-a observat că România are rezultate foarte slabe la testele PISA (Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor – n.r.). Testele de la evaluările-pilot din anii precedenţi vor fi publicate într-o „broşurică“ din care fiecare elev să poată vedea modele de subiecte, dar şi explicaţiile pentru a arăta de ce sunt importante aceste testări. Totul despre evaluarea de la clasa a II-a, în 8 întrebări şi răspunsuri 1. Va fi evaluat copilul meu? Care este scopul organizării unei astfel de evaluări? Toţi copiii de clasa a II-a din România vor parcurge această evaluare. Această evaluare NU este un examen şi NU este un concurs. Scopul evaluării este dublu: să ştie, atât părinţii, cât şi învăţătoarea, în ce măsură copilul şi-a însuşit elementele de bază specifice vârstei: scris, citit, socotit; să se poată corecta eventualele dificultăţi ale copilului pe parcursul celor doi ani care mai rămân la dispoziţia învăţătoarei (clasa a III-a şi a IV-a). În urma evaluării, învăţătoarea va avea o imagine detaliată asupra copilului dumneavoastră şi va putea mult mai uşor să corecteze, individualizat, eventualele dificultăţi, vor putea fi identificate şi încurajate punctele tari ale fiecărui copil. Această evaluare va permite dascălilor să înţeleagă progresul în timp al elevilor şi capacitatea lor de a-şi îmbunătăţi situaţia şcolară. 2. Care sunt disciplinele la care va fi evaluat copilul meu? Scris/citit şi socotit. 3. Cine realizează subiectele? Subiectele sunt elaborate de către experţi din cadrul ministerului. Evaluarea elevilor este o ştiinţă. Ea nu se limitează doar la notă, ci şi la alte caracteristici, care permit mult mai bine să înţelegem specificul fiecărui copil, atât în punctele sale tari, cât şi eventualele dificultăţi. 4. Cum influenţează această evaluare evoluţia copilului meu? În funcţie de rezultatul la această evaluare, învăţătoarea va avea o imagine mult mai clară asupra eventualelor dificultăţi specifice fiecărui copil. Astfel, împreună cu părinţii, învăţătoarea va putea să amelioreze situaţia propunând soluţii specifice fiecărui elev, ca el să reuşească mai bine. 5. Oare, la această vârstă, un eventual eşec nu conduce la demobilizarea copilului şi, implicit, a părinţilor? Nu, pentru că rezultatul acestei evaluări nu este de tipul admis/respins. Învăţătoarea este un bun profesionist ce ştie să evite descurajarea copiilor care au şi dificultăţi punctuale. Învăţătoarele sunt formate profesional şi pentru a şti cum să gestioneze astfel de situaţii. Comunicarea şcolii cu părinţii este esenţială. E important ca ei să înţeleagă bine rolul acestor evaluări, astfel încât să poată ameliora situaţia copiilor lor, fără tensiuni inutile. De exemplu, cu un copil care este creativ, dar are o mai mică putere de concentrare asupra unei sarcini, se vor desfăşura activităţi specifice în vederea creşterii capacităţii sale de concentrare, păstrându-se totodată firea sa creativă. Căldura părintească este esenţială. 6. Această evaluare nu este un factor de stres în plus pentru elevi şi părinţi? Ca orice evaluare, ea poate să fie un factor de stres dacă părinţii nu sunt corect informaţi. Evaluarea se va insera firesc în programul copiilor şi este constructiv ca părinţii să nu inducă teamă copilului pe această temă. Milioane de copii din Uniunea Europeană dau acest tip de testări de mulţi ani. Este bine ca la vârsta de 8-9 ani copiii să înceapă să se simtă responsabili şi să conştientizeze că este în puterea lor să-şi amelioreze situaţia. Pe lângă cunoştinţe, şcoala trebuie să le ofere copiilor şi competenţe. Gestionarea responsabilităţilor este un lucru pe care şcoala trebuie să le ofere, încă de la cea mai fragedă vârstă. 7. Se vor realiza ierarhii? Exclus! La această vârstă ierarhiile nu au nicio relevanţă. Obiectivul este să identificăm cât mai devreme vulnerabilităţi în dobândirea cunoştinţelor şi competenţelor şi să le corectăm pe parcursul clasei a III-a şi a IV-a, ani în care elevii vor studia cu aceeaşi învăţătoare. 8. Nu există pericolul organizării claselor în funcţie de rezultate? Nu. Segregarea copiilor în funcţie de aceste rezultate ar fi o abatere extrem de gravă din partea învăţătoarei şi a directorului şi ar trebui sancţionată exemplar. Cadrele didactice din România au fost instruite în acest sens. Orice suspiciune că s-ar putea face aşa ceva va fi temeinic verificată. La finalul gimnaziului, însă, elevii vor opta fie pentru învăţământul profesional, fie pentru liceul tehnologic, fie pentru liceul teoretic sau vocaţional. Această evaluare le permite elevilor, încă de la finalul clasei a VI-a, să reflecteze la propriul viitor şi să se responsabilizeze. adevarul.ro
Posted on: Thu, 26 Sep 2013 13:55:13 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015