Gastarbeiterii moldoveni nu se grăbesc să-şi deschidă afaceri în patrie. În Moldova, cîştigurile migranţilor ce lucrează peste hotare, în cea mai mare parte „se mănîncă”. Aceasta este concluzia realizată în baza studiului privind utilizarea banilor cîştigaţi peste hotare în deschiderea ÎMM-urilor, realizat de asociaţia Hilfswerk Austria International în Moldova, în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing CBS-AXA. Potrivit autorului studiului, Natalia Vlădicescu, din 600 de mii de oameni care lucrează peste hotare, 7% investesc în afaceri în Moldova, şi doar 2% îşi deschid propriile afaceri. Este vorba despre mulţi bani – aproximativ 1,5 mld. dolari SUA (sau de la 20% pînă la 30% din PIB). Unii experţi spun că acestea sînt investiţii în economia noastră. Iar alţii afirmă că aceste mijloace nu sînt altceva decît nişte “baloane de săpun”, care ţin Moldova pe linia de plutire. Totodată, aceşti bani continuă să lucreze pentru economiile ţărilor unde au fost cîştigaţi. O mare parte din bani se cheltuie pe alimentaţie, servicii medicale şi învăţămînt. Circa o pătrime din cîştiguri sînt lăsate pentru zile negre, 10-20% sînt cheltuite pentru nunţi, alte ritualuri şi evenimente religioase. Transferurile de la migranţi rămîn practic singura sursă de venit pentru majoritatea familiilor din localităţile rurale. Migrantul cîştigă în medie circa şase mii de dolari pe an, dintre care jumătate le trimite acasă. Reiese că, lunar, familia unui migrant din Moldova primeşte cîte 200-250 de dolari. Majoritatea lucrătorilor moldoveni sînt migraniţi sezonieri. La începutul primăverii ei pleacă la muncă, iar iarna se întorc acasă. Însă nu se grăbesc să-şi deschidă afaceri. Principalele cauze sînt: lipsa cunoştinţelor, neîncrederea în instituţiile statului şi nivelul înalt al corupţiei. Experţii consideră că anume acum e momentul să-i implicăm pe gastarbeiterii noştri în afaceri, cît încă valoarea transferurilor este mare. Cu timpul, prognozează experţii, volumul acestora va scădea treptat. Migranţii transferă banii părinţilor, însă aceştia, cu timpul, pleacă în lumea celor drepţi. De asemenea, banii sînt transmişi copiilor, însă aceştia cresc. Totodată, asupra acestora ar putea influenţa criza din zona euro şi conflictul cu Rusia (iar acolo muncesc peste 65% din migranţii noştri) Un cerc vicios Între timp, migranţii noştri contribuie la dezvoltarea economiilor altor ţări. În primul rînd, ei lucrează pentru salarii mizere. Dar şi din aceşti bani, sistemul bancar le scoate procente pentru transferurile acasă. În al doilea rînd, toate mijloacele cîştigate, gastarbaiterii le investesc în construcţia caselor, procurarea apartamentelor şi în studiile copiilor. Iar pentru a lega banii ce nu sînt asiguraţi cu mărfuri, în ţară anual se scumpesc materialele de construcţie, imobilul şi studiile. Potrivit unor date, 30% din preţul apartamentelor constituie mita pentru funcţionari. Toţi aceşti bani ajung în buzunarele lor şi sînt utilizaţi pentru procurarea valutei, a obiectelor de lux, automobilelor, imobilelor peste hotare sau sînt plasaţi în bănci străine. Adică banii se scurg din ţară acolo de unde au venit. Un subiect aparte îl constituie băncile noastre în care gastarbeiterii îşi ţin banii. Aceştia nu sînt investiţi în economie, ci sînt oferiţi la dobînzi înalte drept credite ipotecare şi de consum. Totodată, majoritatea acestor mărfuri sînt produse nu în Moldova, ci în Europa sau Asia. Banii puşi în circuit aduc venit proprietarilor de bănci şi iarăşi se întorc peste hotare, stimulînd din nou dezvoltarea economiei occidentale sau chineze. Investiţiile în studii sînt, de asemenea, o problemă controversată. Cererea de specialişti în Moldova practic, lipseşte (încercările timide ale ministerului economiei şi ale ministerului educaţiei în această direcţie nu se iau în considerare). Multe universităţi private nu întotdeauna oferă studii calitative, însă asigură diplome de învăţămînt superior. Iar cu ele, neavînd cunoştinţe practice, absolvenţii nu-şi pot găsi de lucru pe specialitate şi se duc să vîndă în piaţă sau pleacă la lucru peste hotare. În Moldova sînt mii de tineri jurişti, economişti, manageri fără lucru, pentru diplomele cărora părinţii au plătit cu banii cîştigaţi peste hotare. Banii gastarbeiterilor iarăşi aduc profit proprietarilor universităţilor, dar nu statului. Un număr mic de instituţii de stat mai pregătesc specialişti calificaţi, dar deoarece statul nu-i poate asigura cu locuri de muncă, aceştia sau pleacă în firme private, sau se duc peste hotare. Astfel, noi pregătim cadre pentru alte state, iar Moldova iarăşi rămîne în pierdere. În rîndul al treilea, migranţii noştri nu plătesc niciun bănuţ în bugetul de stat din veniturile lor. Între timp, rudele lor rămase în Moldova se bucură de toate înlesnirile sociale. Oricum ar fi, dar beneficiază de medicină, chipurile, fără plată; de indemnizaţii unice la naşterea copilului; studii fără plată în şcoli; de unele înlesniri la plata serviciilor comunale şi chiar de indemnizaţii de şomaj. Toate acestea sînt o povară ce cade pe umerii celor ce muncesc în Moldova. Şi asta în timp ce salariile în ţara noastră sînt de 5-10 ori mai mici decît cele europene. Şi în ultimul rînd, dacă din cauza relaţiilor tensionate cu Rusia sute de mii de moldoveni vor fi nevoiţi să se întoarcă acasă, atunci aici pentru ei nu este de lucru. Iar, conform statisticii, creşterea şomajului cu 1% duce la creşterea nivelului criminalităţii cu 5%. Statul se va confrunta cu această problemă în formă acută, deoarece gastarbeiterii, obişnuiţi cu un nivel de trai cît de cît confortabil, se vor trezi în realitatea moldovenească. Banii cîştigaţi le vor ajunge doar pentru un timp, iar pe urmă ei vor trebui să lupte pentru existenţă. Totodată, aceste procese și mulțimea de bani neacoperiţi cu produse generează creşterea inflaţiei. Are loc dolarizarea economiei, iar cu aceste mijloace sînt cumpărate întreprinderile noastre. Şi iată încă o realitate, în pofida declaraţiilor optimiste ale funcţionarilor şi politicienilor noştri, trebuie să fim gata că dolarul va costa 14-15 lei, iar cei care primesc salarii în valută naţională vor deveni mai săraci de două ori. Înseamnă că toate discuţiile despre investiţiile moldovenilor ce lucrează peste hotare nu sînt altceva decît un mit. Iar fiecare rublă, dolar sau euro, ce nimeresc în ţara noastră, nu sînt investiţi în economia locală şi contribuie la degradarea ei. Economia poate fi relansată doar prin deschiderea propriilor întreprinderi, crearea noilor locuri de muncă, majorarea ponderii salariului în preţul produsului finit, prin lupta cu corupţia, prin legalizarea economiei, închiderea zonelor off-shore şi sistarea exportului de capital, prin creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi trecerea la producerea propriilor mărfuri de consum. Adică, prin toate acele acţiuni despre care se vorbeşte de mulţi ani, dar nu se întreprinde nimic. Nota NOI.md Volumul transferurilor băneşti în Moldova de peste hotare, efectuate către persoanele fizice prin băncile comerciale în ianuarie-iulie 2013, a crescut cu 9,3% (cu $72,27 mil.) şi a constituit $869,02 mil. În luna iulie, volumul transferurilor băneşti a constituit $156,59 mil. – nivel record, nu numai în acest an, dar în ultimii patru ani. Ultima dată transferurile în valoare de peste $150 mil. au ajuns în ţară doar în vara anului 2008. Totodată, nivelul transferurilor în iulie curent a depăşit nivelul din luna iulie a anului trecut ($143,83 mil.) cu $12,76 mil. (8,9%). În structura transferurilor în valută, în iulie 2013, aproximativ 30,5% au fost în dolari, 34,3% - euro, 35,2% - în ruble ruseşti. În iulie trecut, ponderea dolarului a constituit 38,6% din suma totală a transferurilor, cea a euro – 37,1%, a rublei – 24,3%. În ianuarie-iulie 2013, aproximativ $769,26 mil. (88,5% din suma totală), au ajuns în ţară prin intermediul sistemelor de transferuri băneşti rapide, faţă de $700,98 mil. (88%) în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit BNM, după volumul de transferuri în Moldova din diferite ţări, pe primele locuri se situează Rusia şi Italia. Sursa: NOI.MD
Posted on: Tue, 17 Sep 2013 19:38:19 +0000