Gheorghe Saghian nu crede că pe 9 septembrie va fi dezbătută o eventuală modificare a Legii Camerelor Agricole categorii: Politica Agricola, Legislatie 20 August 2013 - 14:33 Gheorghe Saghian nu crede că pe 9 septembrie va fi dezbătută o eventuală modificare a Legii Camerelor Agricole Chiar dacă preşedintele FCBR, Claudiu Frânc, afirma într-o emisiune televizată că are „promisiunea fermă” a preşedintelui Comisiei pentru Agricultură din Senat, Gheorghe Saghian, ca în data de 9 septembrie să fie dezbătută problematica OUG 58/2013 privind Camerele pentru Agricultură, astfel încât actul normativ „să fie modificat şi adus într-o formă aplicabilă”, Saghian a spus că nu ştie nimic, că află programul discuţiilor de la Comisie abia luni (26 august – n.r.) şi că „nu crede” că acest lucru se va întâmpla. În altă ordine de idei, potrivit spuselor lui Gheorghe Saghian, actul normativ care reglementează funcţionarea Camerelor Agricole a fost prost gândit încă din 2009, iar afirmaţia sa se bazează pe faptul că agricultorii pur şi simplu nu sunt deschişi în a susţine financiar crearea acestor noi instituţii dedicate chiar lor. „Când ceri ceva de la un ţăran sau de la un fermier (majoritatea exploataţiilor de la noi din ţară sunt de subzistenţă), răspunsul primit nu este cel dorit. Nu sunt pentru susţinea financiară a Camerelor Agricole de către agricultori. Aici eu am spus că a murit încă de la început iniţiativa asta, pentru că aici ar fi trebuit ca statul să se implice pentru o perioadă de trei-cinci ani maximum, în a ajuta fermierii să se organizeze, să le schimbăm mentalitatea”, a afirmat Gheorghe Saghian pentru Recolta.eu. Domnia sa consideră benefică susţinerea consultanţei agricole prin OUG 58/2013 şi păstrarea ei în viitoarele Camere Agricole. Mai mult, el crede că pe scheletul actualelor Camere Agricole Judeţene ar trebui construite viitoarele structuri, mult dorite de fermieri şi de comisarul Dacian Cioloş. „(...) Nu s-au desfinţat Oficiile sau Agenţia de Consultanţă Agricolă odată cu apariţia OUG 58/2013, în scopul de a rămâne cineva organizat, de a mai oferi consultanţa asta tuturor celor care au nevoie de ea. Şi este un lucru bun că aceşti consultanţi agricoli vor rămâne, iar pe scheletul acesta trebuia construită viitoarea organizare în ceea ce priveşte Camerele Agricole”, a mai afirmat Saghian. Mai multe aspecte surprinzătoare din viziunea şefului Comisiei pentru Agricultură de la Senat, Gheorghe Saghian, cu privire la Camerele Agricole, în cele ce urmează. Recolta.eu: Într-un interviu acordat la o emisiune televizată, Claudiu Frânc, preşedintele FCBR, a afirmat că, cităm: „În 7 septembrie, Senatul României îşi va începe activitatea, iar pe 9 septembrie - avem promisunea fermă a domnului Saghian - problematica OUG 58/2013 va intra pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură din Senat, astfel încât să poată fi modificată şi adusă într-o formă aplicabilă”. Cum comentaţi? Gheorghe Saghian: Când vom începe, acum, vom vedea. Săptămâna viitoare, luni, aflu programul şi ce intră la dezbatere, dar nu cred (că se va discuta problematica OUG 58/2013 – n.r.). Săptămâna viitoare începem activitatea la Comisie şi o să văd programul, absolut tot ce avem pentru dezbateri. Recolta.eu: Care este opinia dumneavoastră cu privire la actuala legislaţie care reglementează constituirea Camerelor Agricole, structuri mult aşteptate de fermierii din România? G.S.: Ca specialist, nu ca preşedinte al Comisiei de Agricultură din Senat, vreau să vă spun că, de la bun început, încă odată cu apariţia primei iniţiative legislative din 2009, am considerat acel proiect de act normativ ca fiind unul construit prost. Şi spun asta pentru că nu avea cine să susţină financiar Camera Agricolă, mai ales la început. A interveni sau a-i obliga pe proprietarii de terenuri agricole, pe cei care desfăşoară activităţi în agricultură, să plătească o cotizaţie prin care să-ţi poţi întreţine activitatea Camerelor Agricole este mai dificil, astăzi, la noi, în România. Când ceri ceva de la un ţăran sau de la un fermier (majoritatea exploataţiilor de la noi din ţară sunt de subzistenţă), răspunsul primit nu este cel aşteptat. Nu sunt pentru susţinea financiară a Camerele Agricole de către agricultori. Aici eu am spus că a murit de la început iniţiativa asta, pentru că ar fi trebuit ca statul să se implice pentru o perioadă de trei-cinci ani maximum în treaba asta, în a ajuta fermierii să se organizeze, să le schimbăm mentalitatea. În ziua de astăzi este nevoie de de consultanţă, dar nu de una agricolă. Vreau să spun că este nevoie, dar cei care au cu adevărat nevoie de ea, nu apelează la consultanţa de acest tip. Totul se face la voia întâmplării. Ca să-i organizăm pe agricultori, astfel încât ei să-i susţină financiar pe specialişti, este mult mai dificil. Din acest motiv nu s-au desfinţat Oficiile sau Agenţia de Consultanţă Agricolă odată cu apariţia OUG 58/2013, în scopul de a rămâne cineva organizat, de a mai oferi consultanţa asta tuturor celor care au nevoie de ea. Şi este un lucru bun că aceşti consultanţi agricoli vor rămâne, iar pe scheletul acesta trebuia construită viitoarea organizare în ceea ce priveşte Camerele Agricole. Recolta.eu: Se poate observa cu uşurinţă că sunteţi un susţinător al structurilor de Consultanţă Agricolă, organizate sub actuala formă a Camerelor Agricole Judeţene. V-am ruga de aceea să comentaţi afirmaţia lui Gheorghe Glăman, membru marcant al Comitetului Național de Inițiativă pentru Camerele Agricole, cum că angajaţii acestor Camere Agricole Judeţene ar trebui testaţi profesional înainte de a încerca să acceadă la noile structuri reglementate de OUG 58/2013. G.S.: Da. Eu sunt întru totul de acord cu ceea ce a spus domnul Glăman, pentru că este nevoie de specialişti bine pregătiţi. Probabil că în actuala structură a Camerelor Agricole Judeţene (fostele Oficii de Consultanţă), mai sunt oameni pe care te poţi baza. Dacă cineva nu ţine legătura cu prezentul, chiar şi în ştiinţă, rămâne în urmă. Acum practicăm alt sistem de agricultură, faţă de cel pe care l-au asimilat aceste persoane în pregătirea lor, acum 20-25 de ani. Ce este trist astăzi pentru agricultura românească rezidă din faptul că avem din ce în ce mai puţini specialişti, începând de la tehnicieni, cei care sunt motorul agriculturii, al dezvoltării sectoarelor agricole. Nu mai avem specialişti. Nu mai spun de cei care merg astăzi la facultăţi, că nu prea mai au tragere de inimă, ci de nevoie, găsesc acolo un loc liber. Mai sunt locuri la agronomie, mai sunt locuri la horticultură... Şi cercetarea, şi învăţământul agricol sunt la pământ. N-au înţeles fermierii bine Recolta.eu: Să reformulăm puţin. Fermierii nu-şi mai doresc în noile Camere Agricole prezenţe „impuse” de la centru sau din structurile descentralizate. Spre exemplu, fermierii se gândesc să boicoteze alegerile, din cauză că sunt desemnaţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean în momentul în care sunt puse bazele Comitetelor Judeţene de Iniţiativă. Gheorghe Saghian: N-au înţeles ei bine. Doar pentru organizarea alegerilor sunt desemnaţi reprezentanţi de la Consilii Judeţene, Prefectură, Direcţii etc., adică atâta timp cât se organizează şi au loc alegerile. După ce a avut loc scrutinul, doar specialiştii se mai aleg între ei (consultanţii agricoli de care se vorbea anterior – n.r.). Şi este şi normal ca cineva să le dea o mână de ajutor. Este vorba de spaţii, de secţiile de votare care trebuie dotate cu oameni ş.a.m.d. Conducerea Camerei Agricole viitoare va fi asigurată practic de specialişti. Cum vor fi aleşi însă aceştia? Asta va rămâne în seama lor să-şi recruteze personalul. Cum îl vor recruta? Este treaba fiecărui Oficiu de Consultanţă de la Camera Agricolă. Nu vine nimeni la o Cameră Agricolă să spună cine pe cine să pună. Poate cineva să spună acest lucru dacă îl plăteşte, dar ei vor fi remuneraţi din cotizaţii şi din activităţile pe care le fac ei, pentru că prestează servicii. (...) La început, sunt sigur că aceste servicii nu vor fi solicitate de către fermieri. Nu fuge lumea acum şi spune: „s-a înfiinţat Camera Agricolă, hai să vedem ce aflăm, astfel încât să obţinem noi producţii mai mari şi venituri mai mari”. Nu se va întâmpla aşa. Faptul că s-a încercat ca APIA să reţină din ceea ce primesc fermierii ca sprijin, ca plată pe suprafaţă, pe cap de animal ş.a.m.d. dacă nu apelează la Camera Agricolă, nu merge. Nicăieri nu se practică aşa ceva. Poate veni un deţinător de terenuri, un proprietar, şi să pună întrebări de ce este condiţionat? Da! Aici trebuie să fie grupuri de producători care să fie interesaţi de serviciile acestea. Şi astăzi este foarte greu. Eu cunosc mentalitatea de la sate. Trăiesc demult printre ăştia de la ţară. Lucrez în agricultură din 1978 şi până când am plecat la Senat, acum cinci ani. Ţăranul se bucură dacă-i dai ceva. Dacă-i ceri un leu este trist, nu te mai vede bine. Recolta.eu: Pentru a nu denatura mesajul, vă rugăm să ne spuneţi care sunt punctele forte şi care sunt punctele slabe ale actualei legislaţii privind crearea Camerelor Agricole. Bineînţeles în viziunea dumneavoastră, domnule Saghian. G.S.: Este creat un cadru legislativ care dă posibilitatea celor care au viziune în ceea ce priveşte dezvoltarea agricolă să se organizeze şi să furnizeze informaţia. Acesta este un lucru extraordinar de important. Toată lumea ne dorim acest lucru, însă a transpune această treabă în practică, pentru a-l realiza, este cam dificil într-un moment din acesta când piaţa agricolă este liberă, acolo unde funcţionează cererea şi oferta. Vedeţi ce se întâmplă în acest moment cu preţurile la grâu, la porumb, la floarea-soarelui, toată lumea este alarmată, nemulţumită ş.a.m.d. Este greu dacă apelăm în această clipă la producătorii agricoli (pentru cotizaţia necesară Camerelor Agricole – n.r.). În primul rând trebuia să discutăm despre asta mai demult, să le explicăm care sunt avantajele, de ce trebuie să vină ei la consultanţă. Eu merg să fiu consultat de un medic când am ceva în neregulă. La consultanţa agricolă vin foarte puţine persoane. Aceasta este realitatea. Noi dacă ne desprindem de realitate, visăm, nu realizăm nimic. Eu ştiu că trebuie ceva făcut. Este o perioadă dificilă, când statul nu are resurse să susţină treaba asta cu Camerele Agricole. Discuţii în această privinţă au fost şi la Comisia Europeană, şi în Guvern, dar tot nu s-au găsit resurse financiare. Tot am dat la agricultură că lumea tot a cerut. Sunt foarte multe ferme din acestea de subzistenţă care au solicitat şi ele sprijin financiar. Astăzi, cei care au exploataţii mari vin şi ne judecă şi ne spun că am risipit banii pe agriculturii mici, cu câteva hectare. Poate au şi ei dreptate, dar când stai şi te gândeşti la cei mulţi, cu suprafeţe fărâmiţate şi ca mărime reduse, alta este viziunea. Recolta.eu: Aţi discutat cu fermierii vizavi de dorinţa lor de a boicota alegerile pentru Camerele Agricole? Ce părere v-aţi făcut? G.S.: Este cam dificil. Eu nu prea le-am dat dreptate şi eu nu-mi permit acum să comentez. Vreau să mă mai consult cu ei şi să construim ceva, dar împreună. Însă, felul cum au pus punctul de vedere, nu m-a mulţumit. Provin din lumea lor, însă nu sunt de acord cu lucruri de genul acesta. În general, fiecare român se gândeşte cum să ajungă el şef. V-am spus în două cuvinte. Nu vreau să dezvolt. Am avut discuţii cu ei şi le-am explicat că trebuie să privim altfel lucrurile. Dacă mă gândesc la mine, cum mi-ar fi mie bine dacă se realizează treaba asta, poate vor reuşi pentru o perioadă scurtă, un an doi, însă după aia ce urmează? Ar fi bine să construim ceva pentru cei care vor veni.
Posted on: Tue, 20 Aug 2013 19:43:15 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015