Gânduri la ceas de noapte..... Am învățat azi cât de lung este drumul de la ” a iubi” la ”iubire”.” A iubi ” este pur și simplu un concept pe care îl așezăm pe buzele noastre cu nespusă mândrie. ”Iubire” este jertfa Lui pe cruce. ”Iubire ” este atunci când poți săruta un lepros. Stiți cum arată izolatorul unui azil de noapte? E o încăpere lungă cu multe paturi suprapuse, înghesuite unul lângă celălalt, fără cearceafuri, fără perne.. dacă totuși ți-ai făcut rost de o pernă te consideri fericit, iar o pătură e un dar neprețuit. Dorm acolo cei care au ”norocul” să nu doarmă pe stradă. Da chiar așa e vorba de noroc, pentru că atunci când nu ai unde să mergi un asemenea loc devine o binecuvântare. Dar azi eu am înțeles cât de ușor este să îi iubim pe cei asemenea nouă și cât de greu este să ”mergem pe urmele lui Isus”. Eu azi m-am împiedicat într-o piatră și am căzut. M-am ridicat și am luat-o pe ocolite pentru că pe urmele lui Isus a fost mult prea greu. Am învățat ce înseamnă să urmezi vocea rațiunii și nu pe cea a inimii. Și atunci l-am ucis pe Isus, pentru că El este în inimă. Poate ar trebui să mă simt mândră. Nu am lăsat un om pe stradă. L-am dus la azilul de noapte. În casa mea nu am găsit un pat disponibil. Nici măcar nu mai știu de ce lacrimile care îmi curg acum pe obraz mă ard. Poate că într-o zi Domnul mă va ierta pentru că L-am ucis, el care pe cruce s-a rugat ”Iartă-i Tată!”
Posted on: Wed, 26 Jun 2013 21:00:46 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015