Hrisov de lăsare la vatră . La anul 2013, luna lui Brumar, ziua 1 , vajnicul slujitor al hotarelor Ioan Lungu este lăsat la vatră. Originar din ținuturile Bucovinei, încă din fragedă pruncie a fost instruit să trăiască în cinste și omenie întru slujirea acestei nații iar bunul Dumnezeu l-a călăuzit pe calea cea dreaptă. A urmat școala de ofițeri de grăniceri de la Sibiu, promoția 1987 iar după absolvire a fost trimes să instruiască pe martalogii moldoveni din ținutul Vasluiului, la Huși, ca mai apoi să primească zapis de strămutare la Dunărea de jos, la Galați. Fiind așa mai gargaragiu, a reușit să acceadă în diferite funcții în UTC, ajungând chiar mai marele UTC-iștilor grăniceri gălățeni dar nu pentru mult timp întrucât marea îngrămădeală, după unii...revoluție, din decembrie 1989 l-a pus pe liber din punct de vedere politic și era cât pe ce să-i afecteze și cariera militară dar a reușit să treacă peste acest episod după ce s-a căit colegilor pentru atașamentul față de fostul partid. După revoluție, este repartizat la Compania de grăniceri din Portul Bazinul Nou unde se implică activ în organizarea acesteia, care era destul de răvășită de fostul camarad Oancea, autointitulat la revoluție șef unic al portului. A reușit să pună ordine în companie, ba încă chiar s-a amestecat șî în probleme de control trecere frontieră și a intrat în conflict cu jupânul Cristea, mai marele PCTF-iștilor gălățeni întrucât a existat suspiciunea că ar fi returnat o serie de permise de acces ale marinarilor străini pentru oarece foloase. Era perioada post revoluționară când se marcau noile teritorii iar astfel de ciorovăieli făceau parte din agenda profesională între cei care stăteau la gard și cei de la poartă. Mai neastâmpărat de felul său și ca urmare a libertății post revoluționare dobândite de toți dar înțeleasă de fiecare după nevoi, a mai călcat și în străchini pe relația cu străinii, în special cu comandanții de nave. A fost suspectat că ar fi fost omul celor de la contrainformații dar e greu de crezut că ar fi încercat cineva recrutarea sa întrucât e cunoscut ca fiind gură spartă, mai ales când trage la măsea. A fost sau n-a fost omul celor de la contrainformații, nu mai prezintă relevanță acum, dar un lucru e cert și anume că nu a fost lucrat, ba chiar a fost tratat cu înțelegere de către cei de la Direcția a IV a unde activa jupânul Viorel Ursu și nu cred să-l fi păcălit pe acesta din urmă întrucât prea era uns cu toate alifiile. Oricum nu mai contează, cert este că a cochetat cu serviciile iar pe timpul Convenției democrate a acceptat să devină chiar iscoadă a temutului doi șun sfert însă nu pentru mult timp întrucât ministrul Dejeu , l-a desființat cât ai zice pește iar jupânul Ioan Lungu , supranumit și Gură de Aur s-a întors la vechii camarazi. Deși atunci s-a ales praful de doi șun sfert , el rămâne în istoria acestui serviciu iar cât privește informațiile dobândite în acea vreme, reprezintă chiar și în zilele noastre o armă de temut, pe care ar putea să o folosească împotriva celor care îl calcă pe bătături. Pe timpul activității sale ca iscoadă la doi șun sfert , probabil că a colaborat bine cu boierul Dumitru Crăciun, mai marele martalogilor de la Dunărea de Jos, întrucât acesta îl repune pe un loc călduț în statul de organizare. Nu peste mult timp s-a produs și contopirea celor două structuri, respectiv Comandamentul Național al Grănicerilor și Direcția Poliției de Frontieră, iar în unitatea teritirială nouă formată jupânul Ioan Lungu devine consilier juridic. În această nouă funcție se ia la trântă cu toți cei care nu sunt de acord cu el, ajungând să bage bețe în roate până și șnapanilor de la EADS. Nu a fost de acord cu cedarea terenului fostei companii de grăniceri Galați port către APDM, în acest sens fiind susținut de șeful său din acea perioadă, Didel Bădărău și cu toate amenințările venite de la vârful MAI, aceștia și-au susținut cauza în așa fel încât astăzi pe acel amplasament este ridicat un modern sediu aparținând SPF Galați. Nu ușor i-a fost jupânului Ioan Lungu când a rămas la conducerea IJPF Galați și a trebuit să facă toate acele reorganizări pe timpul branconerului Igaș și pentru că a avut sânge în instalație , a reușit să taie în carne vie sau să împace și capra și varza . Ca șef serviciu teritorial Galați a fost destul de docil încât s-a împăcat bine cu boierul Alexa, mai marele martalogilor din Moldova care nu i-a făcut rău și care a așteptat cu calm ca acesta să își încheie cariera militară la termen, respectiv la vârsta de 55 de ani și 10 luni. Se cuvine așadar să urăm jupânului Ioan Lungu, o pensie bună, suficient să-i ajungă pentru o viață cât mai lungă și chiar să îl doară-n pungă, întrucât nici Marinaru, nu îi ia boii și caru. FG0001/Borders eleven
Posted on: Fri, 01 Nov 2013 10:41:59 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015