ICCJ Decision: Piața RASDAQ nu are statut de piață reglementată. Motivarea ICCJ Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, prin decizia nr. 865 din 13.03.2013 (dosar nr. 37/33/2011), a dispus achitarea definitivă a unui număr de cinci persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii de abuz de piață în forma manipulării pieței de capital, prevăzută de art. 279 din Legea nr. 297/2004, faptele reproșate acestora constând în efectuarea de tranzacții bursiere cu instrumente financiare pe piața RASDAQ. Așa cum anunțam încă de la data pronunțării soluției, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție are o relevanță deosebită întrucât vine să rezolve, în chip categoric, disputele apărute în mediul juridic, dar nu numai, în legătură cu statutul legal al pieței RASDAQ. În motivarea hotărârii instanța supremă, după o analiză riguroasă, stabilește, fără dubiu, că piața RASDAQ nu are statut de piață reglementată în sensul Legii nr. 297/2004, întrucât acesta nu a fost autorizată să funcționeze ca atare printr-o decizie administrativă a C.N.V.M., singura autoritate competentă să confere unei piețe de tranzacționare a instrumentelor financiare statut de piață reglementată. În atare condiții, regulile abuzului de piață, prevăzute în art. 253 și următoarele din Legea nr. 297/2004, a căror aplicabilitate este stabilită, explicit, exclusiv asupra tranzacțiilor bursiere efectuate pe o piață reglementată, nu sunt aplicabile tranzacțiilor bursiere efectuate pe piața RASDAQ. În cele ce urmează, suntem în măsură să prezentăm, în extras, pasajele relevante din cuprinsul deciziei penale nr. 865 din 13.03.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secției Penale, în legătură situația pieței RASDAQ. „Ajungând cu propriul examen la fondul acuzațiilor aduse inculpaților din cauză, la examinarea întrunirii exigențelor pentru tragerea la răspundere penală a acestora pentru faptele deduse judecății, și ținând seama de necesitatea unei corecte interpretări a textelor incriminatorii în discuție, de acțiunile desfășurate de inculpați, așa cum reies din materialul probator al cauzei, și desigur față de criticile aduse de procuror argumentației oferite de către judecătorul fondului, Înalta Curte de Casație și Justiție expune: Corecta soluționare a acțiunii penale exercitate împotriva inculpaților N.R.D., G.G.A., O.A.M., D.S.D., B.I.H. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de piață în forma manipulării pieței de capital – prevăzută și sancționată de art. 279 alin. 1 coroborat cu art. 248 raportat la art. 244 alin. 5 lit. a) din Legea 297/2004 – având ca obiect instrumentul financiar (acțiuni) ACIS, instrument tranzacționat exclusiv pe piața RASDAQ, impunea, așa cum instanța fondului a apreciat, stabilirea corectă a statutului pieței în discuție, anume calificarea legală de piață reglementată, în sensul dispozițiilor Legii nr. 297/2004, pentru reținerea infracțiunii deduse judecății. Așadar, în ipoteza în care piața nu putea fi considerată reglementată în accepțiunea legală, faptele de care inculpații erau acuzați deveneau lipsite de elementele care, în întregul lor, dădeau conținut constitutiv infracțiunii de manipulare a pieței de capital. (…) Calificarea RASDAQ era esențială pentru soluționarea cauzei, cât timp abuzul de piață dobândește relevanță penală numai în împrejurările în care a fost comis în legătură cu instrumente financiare admise la tranzacționare pe o piață reglementă sau pentru care a fost depusă o cerere de admitere la tranzacționare pe o asemenea piață. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, pentru început, se impune precizarea că noțiunea de piață reglementată este cea prevăzută în art. 253 din Legea nr. 297/2004, singura semnificație juridică ce urmează a fi avută în vedere. Prin urmare, va trebui văzut dacă piața RASDAQ este una reglementată în înțelesul Legii nr. 297/2004 și nu o piață care funcționează după anumite reguli. Urmărind evoluția acestei piețe, se constată că a fost înființată în baza Legii nr. 52/1994, fiind autorizată de către C.N.V.M. prin decizia nr. 1092/1996. Legea nr. 297/2004, adoptată ca urmare a transpunerii Directivei nr. 2004/39/CE a adus în planul dreptului intern noi concepte ale pieței de capital, respectiv cea de piață reglementată și sistem alternativ de tranzacționare, cu stabilirea unor condiții clar stabilite de autorizare, funcționare și încetare a funcționării. Art. 281 al legii evocate stabilea modalitatea în care entitățile preexistente intrării în vigoare a Legii nr. 297/2004, care la acel moment nu întruneau condiția unei piețe reglementate ori de sistem alternativ de tranzacționare, situație în care se afla și piața RASDAQ, vor fi adaptate noilor norme, în sensul transformării lor. În raport cu această evoluție legislativă, susținerea D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj potrivit căreia, încă de la autorizarea sa în 1996, piața RASDAQ ar fi avut statutul de piață reglementată apare ca incorectă. Pe de altă parte, se impune observația că statutul RASDAQ de piață care nu este reglementată decurge și din faptul că nu îndeplinește condițiile specifice privind autorizarea și funcționarea unei piețe reglementate, o condiție primordială și esențială, fiind întru început emiterea de către C.N.V.M. a deciziei de autorizare a funcționării pieței reglementate, o asemenea decizie neexistând în cazul RASDAQ. Elocventă în acest sens este comunicarea C.N.V.M. (Adresa C.N.V.M. nr. 5761 din 23.03.2011 – n.n.), potrivit căreia nu a primit o cerere de autorizare a pieței RASDAQ ca piață reglementată în sensul Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și a Directivei nr. 39/2004, iar C.N.V.M. nu a emis niciun act individual (decizie) prin care să autorizeze piața RASDAQ ca piață reglementată în sensul art. 125 din lege sau al art. 4 (1) 14 din MIFID. (…) Rezultă așadar că în mod pe deplin fundamentat, judecătorul fondului a constatat statutul pieței RASDAQ de piață nereglementată, și pe cale de consecință, lipsa unui din elementele constitutive ale infracțiunii deduse judecății, în ceea ce îi privește pe inculpații cauzei, ceea ce face inutilă analiza altor aspecte legate de conduita pretins ilicită a inculpaților, așa cum s-au materializat în tranzacțiile efectuate și prezentate în detaliu în cuprinsul actului de inculpare. Înalta Curte de Casație și Justiție nu mai consideră necesar a se apleca asupra tehnicii de tranzacționare, așa cum a fost descrisă, pentru a analiza eventualul dezacord al acestei cu prevederile care reglementează condițiile de funcționare ale pieței RASDAQ sau a evaluării, din perspectiva dispozițiilor legale, negocierii directe și introducerii sincronizate a unor ordine și efectele acestora asupra integrității unor piețe. În considerarea argumentelor înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate îmbrățișa criticile aduse de procuror soluției de achitare pronunțată de instanța fondului, soluție pe care o apreciază legală și temeinică.” Sursa: juridice.ro
Posted on: Fri, 20 Sep 2013 12:30:00 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015