IN MEMORIAM 18 ani de la despartirea de Seniorul Corneliu Coposu (20 mai 1914 – 11 nov. 1995) Amintiri din temnita “La 14 iulie 1947, am fost arestat. Maniu era in celula nr. 2, eu eram in celula nr. 3 de la Malmaison. Am fost condamnat la 25 de ani si am executat 17 ani si jumatate. Sotia mea, Arlette, a primit, si ea, 25 de ani de munca silnica. Am trecut prin Jilava, Aiud, Craiova, Capul Midia, Rubla. Cel mai cumplit a fost la Rimnicu-Sarat. Treizeci si patru de celule complet izolate. 400-500 de calorii pe zi. Opt ani nu am vorbit cu nimeni. (..) La iesirea din inchisoare, in domiciliu obligatoriu, aveam dificultati majore in a lega notiunea cu coardele vocale; mi-a trebuit o deprindere similara copiilor care invata sa vorbeasca, pina cind am reusit sa imi restabilesc maniera de a vorbi normal”, marturisea Seniorul Corneliu Coposu. “Principiile nu se negociaza. Conceptiile celor care definesc politica drept un lant de compromisuri, desi isi pot gasi corespondente, nu duc nicaieri. Elementul etic trebuie sa predomine si in viata politica. A-ti respecta principiile este o conditie sine qua non a unui om care vrea sa fie un om politic, si nu un politician”, si-a definit Coposu crezul. Societatea actuală se confruntă cu o penurie de modele, iar tinerii politicieni au moştenit toate tarele politicienilor bătrâni, din cauza că nu există oameni în viaţă care să constituie un model demn de urmat. * În contrast, Seniorul a fost un model absolut, chiar dacă a trăit într-o perioadă în care oamenii au apreciat mai ales profitul care îl implică acţiunile lor.* (* Ana Blandiana) Născut la 20 mai 1914, Corneliu Coposu a activat în perioada 1937-1940 ca secretar personal al lui Iuliu Maniu, iar în 1940 a primit funcţia de secretar politic al acestuia. Pe 14 iulie 1947, Corneliu Coposu a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, iar până în 1956 a fost ţinut în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956, după ce i s-a înscenat un proces pentru ‘înaltă trădare a clasei muncitoare’, a fost încarcerat până în 1962 într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. După 17 ani de detenţie, a fost angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcţii-Montaj Bucureşti. În ianuarie 1990 a reînfiinţat PNŢ, sub titulatura Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui preşedinte va fi până la moarte. În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini. Moartea sa, în noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populară pentru forţele politice anticomuniste din Romania. Deşi nu a beneficiat de funeralii naţionale, la înmormantarea sa au participat sute de mii de oameni, veniţi din intreaga ţară. Acest curent de simpatie a contribuit la victoria Convenţiei Democrate la alegerile generale din 1996. Este înmormantat in Cimitirul Bellu Catolic. Numeroase locuri publice azi, îi poartă numele. In Piaţa Palatului din Bucureşti a fost dezvelit un monument în amintirea lui Corneliu Coposu, monument aşezat faţă în faţă cu cel al lui Iuliu Maniu, ale cărui idealuri le-a dus mai departe. Va multumesc pentru pioasa reculegere. (Consemnat: ing. Sorin-Ioan Nicolescu – Ploiesti)
Posted on: Mon, 11 Nov 2013 15:12:06 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015