INCEPUTURI ////////S-a stins zdranganitul sabiilor incrucisate ,au incetat strigatele pline de entuziasm ,a celor care stateau in apararea cetatii de scaun ,iar suieratul sagetilor aruncate de pe zidul din afara peste santul plin cu lesurile asaltatorilor a incetat demult .Poarta cetatii era larg deschisa si doar cateva femei se foiau imprejurul celor sagetati ori taiati de iatagane si care erau doftoriciti de catre acestea ,cu leacuri aduse de cei batrani din adancul timpurilor si a codrilor seculari . Se mai auzeau strigate de izbanda de undeva pe valea Moldovei dinspre Baia si pale negre de fum mai razbeau catre ceruri ,urmand calea de fuga a celor care se incumetasera sa zgandareasca ursul in barlogul lui ,in cetatea de scaun a Sucevei acasa la maria sa Stefan . Apoi s-a facut liniste o liniste de mormant ,precum tacutele morminte care se deschideau spre asi primi jertfele libertatii ,platite tot de atatea ori ,de cum era calcata tara de neprieteni .Se intorceau palcuri ,palcuri de osteni acasa in goana cailor ori dusi in carele lenese ,pentru a fi tamaduiti ,ori dati pamantului de unde venisera candva . La cei lipsiti de noroc se adunau pentru a priveghea dupa datina stramoseasca si a canoanelor bisericesti ,toti tovarasii de lupta ,prietenii ,neamurile si toti pomeneau faptele bune a celui aflat la un pas de vesnicie ,beau un paharel de rachie si se bucurau ca acela a scapat de greutatile vietii si ca plecat spre o lume fara de intristare si plina de pace . Se mai auzea cate un bocet infundat cu palma dusa la gura ori cu un stergar pe care il mototolea fara nici o noima in mana ,bocet ca un ecou venit de la cea care i-a fost alaturea atata vreme . Dar acesti oameni ,acesti moldoveni aspri la infatisare ,dar molcomi la vorba si buni ,tare buni la suflet preluasera dela bunicii lor crdinta ca era o viata dincolo de moarte mult mai buna decat pe pamant si se straduiau sa faca plecarea spre acea lume cat mai vesela . Plecau linistiti toti cei sortiti si alesi sa plece,lasnd in urma mame indurerate ,ori neveste ramase sa creasca copii singure ,caci greu se hotara vreo vadana sa primeasca in casa ei un alt tata pentru cei mici . Era atunci o primire facuta fara multa larma ,acceptata de catre toti ,intr-o intelegere demna de respect . Dar timpul trece si vine vremea celor care se fugareau si se jucau sub poale de padure pe coastele muntelui ,ori se racoreau in apele reci ale Moldovei ,ori a Bistritei , vine vremea ca acestia sa formeze o noua familie , Erau rituale multe si multe canoane de indeplinit pana a se face unirea celor doi tineri . Se trimiteau petitori ,care se intelegeau cu cele doua famili ca acestea sa se intalneasca si sa bea rachiul petitului si acceptul cu binecuvantarea parinteasca . Se intelegeau cei batrani asupra zestrei data tinerilor insuratei si se hoatarau sa faca o casa celor tineri unde sa vietuiasca ,la casa lor ,la gospodaria lor . Se stabilea ziua nuntii ,se gaseau nasii de cununie ,se gaseau drustele care sa coase batiste inflorate pentru flacai de pus la mana ,la nunta si prosoape pentru cei insurati si care erau inchinate la nunta cu mare veselie .Mireasa avea de cusut prosop lung cat inaltimea nasului de cununie ,care de regula era si cel de botez ,prosop cu canafi din stramatura capetelor inodate cu maiestrie si tesut din fir subtire de in ori bumbacel . Se tocmeau lautarii ,acei rapsozi care le inveseleau toate sarbatorile si sezatorile cu cantecele lor de dor ori cu horile si jocurile indracite care puneau la pamant si pe cel mai indarjit ditre cei care se prindeau in joc . Se vorbea cu vornicelul de masa ,care in aceste locuri ale Bucovinei aveau multa treaba ,in a mergedin casa in casa cu ulciorasul de rachiu ,cu naframa inflorata legata la gatul lui si a chema oamenii sa participe la nunta celor doi tineri insuratei . Tot acest vornic era responsabil cu buna dispozitie a mesenilor ,pe care trebuia sa-i inveseleasca cu snoave ,cimilituri si multe vorbe mestesugite ,de aceea nu erau asa de multi vornici intr-un sat cu aceste calitati ,doar unul sau doi . Se vorbea cu parintele si se fixa duminica cand va fi facuta slujba de unire a celor doi tineri . In sambata nuntii veneau lautarii la casa mirelui si spre seara se incalzeau ,mai in gluma mai in serios cu cei tineri dornici de o hora ,ori de o batuta ,care tinea de regula pana la o bucata de noapte . Dimineata se barbierea mirele si se imbraca cu hainele de mire ,apoi se mergea cu alaiul format la nasul de cununie ,unde erau cinstiti cu cateva inghitituri de rachie .se prindeau in hora pana ,nunulsi nuna erau gata sa plece la mireasa . La mireasa acasa se inhobota mireasa ,se imbraca in straie de sarbatoare ,in cantecul lautarilor care culmina cu :Ia-ti mireasa ziua buna ... Cand totul era gata pregatit se mai intindeau cateva jocuri ,pana ce se facea vremea sa iese lumea de la slujba de duminica si parintele putea sa tina sfanta slujba care era obligatoriu facuta in prezenta nunilor si care se prindeau in hora la Isaia dantuieste si care se amuzau pe seama mirilor pacaliti de parinte cu feliuta de cozonac muiata in vinul sfintit . Dupa terminarea slujbei se mergea de regula la casa mirelui ,unde duminica si duminica seara era petrecerea celor tineri neinsurati,dar era locul unde se infiripat viitoarele nunti ce aveau sa fie . Luni ,luni noaptea era timpul celor insurati sa petreaca si sa se bucure de intrarea celor doi tineri in randul lor . Se manca mult ,dar se bea si mai strasnic se juca pana la pierderea rasuflarii si cand totul era pe saturate se trecea la inchinarea prosoapelor ,cele cusute de drusti ,atunci fiecare daruia cate ceva tinerilor insuratei ,ori juruiau ca vor da un vitel ,oita ,purcel cand vor fi fatati . Se dadeau chiar si vaca cu lapte pentru cei copii ce se vor naste ,chiar si pisica si pasari de curte se dadeau la nunta . Si tineau aceste nunti trei zile si trei nopti ca in povesti ,dechideau poarta intrarii in randul gospodarilor a acestor doi tineri insuratei .
Posted on: Tue, 03 Sep 2013 04:57:52 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015