Importanţa ca om Viaţa-i viaţă şi-al ei mers E un pas prin Univers, Important e şi-un atom, Important e orice om! Nedumeriţi sunt unii că nu tac Când vor comenzi absurde să ascult, Şi ne-nţeles le e că nu-i ascult... Dar ce fac? Nu pot să mă prefac. N-am nici un drept să fug de ce sunt eu Şi să-mi înfig privirile-n pământ Atunci când mi se-aruncă vorbe-n vânt De cei ce n-au curaj, dar au tupeu. De ce să tremur când aud urlând Stihii ce, bântuind, se cred că pot Să-mi rânduiască viaţa, ca robot Ce râde doar că alţii-l vor râzând. Mă recunosc trăind când plâng sau râd, Când nu mă-nvârt în cerc spunând că merg, Sau să m-ascund spunându-mi că alerg De frica celor ce-şi au gândul hâd. Să mă întorc din drum? E oare demn Trăirea s-o ucid, s-o ţin în frâu Şi să aştept cu mâinile în brâu Ca alţii, dacă vor, să-mi dea un altul semn? Aşa că n-am de ce să mă-ndoiesc, Din teamă, nici nu-ncerc să-ngenunchez Eu pentru omul liber tot pledez Chiar dacă-ar fi cu viaţa să plătesc.
Posted on: Sat, 28 Sep 2013 07:03:08 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015