In poezie apare o zgâtie de fată, o ştrengăriţă, care ar vrea să se hârjonească, să râdă, să se sărute, să se îmbrăţişeze cu poetul. Poetul stă şi se gândeşte la probleme metafizice, la „câmpiile asire“, la „îndepărtata mare“. Ea-l trage de mânecă şi-i spune că au codrul aproape, că pot să se sărute, „căci va fi sub pălărie / ş-apoi cine treabă are!“. Eminescu, pentru prima dată, îşi dă seama că-n atitudinea sublimă a geniului este şi ceva comic. Cum e explicată poezia în manual? Poezia asta atât de graţioasă şi de încântătoare e comentată aşa: „1. Care este diegeza acesui poem? 2. Identificaţi actanţii din poem. 3. Stabiliţi serii de neologisme şi arhaisme“. N-au nicio legătură cu frumuseţea poeziei. Ca şi cum ai lua flori de măr şi le-ai da prin maşina de tocat carne. Păi, literatura e o desfăşurare liberă de frumuseţe. Trebuie să te bucuri de ea. Toate comentariile acestea îi condamnă pe tineri la frigiditate estetică. Îi înfirmizează. Tinerii abia aşteaptă să scape de literatură şi nu mai citesc toată viaţa. Pretind că măcar pe câteva sute de tineri i-am convins că merită să citească. Cum? Nu zicându-le că sunt inculţi, ci spunându-le că literatura e o sursă de plăcere. „Măcar încearcă o dată! Te convinge ultimul traficant de droguri să accepţi o plăcere periculoasă? Încearcă şi literatura, care nu-ţi pune viaţa în pericol!“ Asta e lucrul cel mai straniu: oamenii au inventat matematica, agronomia, medicina pentru că aveau nevoie. Dar literatura au inventat-o numai ca să se desfete. Cum să transformi un mijloc de desfătare într-o corvoadă? Literatura ar trebui predată în şcoli exact invers: eu, dac-aş fi profesor, i-aş cere lui Ion Popescu: „Ce carte-mi recomanzi să citesc?“. „Păi, n-am ce să vă recomand.“ „Nota 4.“ Elevii să pledeze pentru cărţi, iar eu, în mod foarte discret, să le dirijez gustul. Citeste mai mult: adev.ro/mwdajq #marcelinaarticolemisto
Posted on: Sun, 17 Nov 2013 17:10:26 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015