Influenta muzicii asupra unor procese psihice Muzica, considerată unul din darurile divine, ocupă un loc important în viaţa omului, ba mai mult, aşa după cum s-a demonstrat în ultimii ani vibraţiile muzicale influenţează şi viaţa plantelor şi a animalelor. Ştim cu toţii că muzica preferată ne produce o stare emoţională pozitivă, ne calmează, în timp ce zgomotele ne produc o stare de disconfort, ne obosesc. Terapia prin muzică este deja asociată unor tratamente ce vizeză vindecarea unor afecţiuni. Nu este întâmplător că mama îi cântă copilului ca să-l adoarmă, cântecul producând atât asupra copilului ( care recunoaşte vocea mamei ) dar şi a mamei, un efect de calmare, de liniştire. Dar se pare că nu este numai atât.Chiar dacă aceste teorii sunt controversate, fiecare parte venind cu argumentele ei, aprofundarea fenomenului merită atenţie. S-ar putea să descoperim că muzica ne influenţează viaţa chiar mai mult decât credem noi. Cercetarile lui Shaw alaturi de neurobiologul Mark Bonder de la Universitatea din California, utilizind MRI (magnetic resonance imagery), au evidentiat activarea unor zone suplimentare la nivelul ariilor procesarii afective, dar mai ales la nivelul ariei motorii (aceasta din urma activata, se pare că, numai la audierea muzicii lui Mozart - aşa numitul efect Mozart). Aceste zone activate măresc fineţea coordonării motorii a activităţii vizuale precum şi a unor procese psihice implicate în gândirea spaţială. Ascultarea muzicii favorizează nu numai dezvoltarea psihomotorie a copilului, dar are acţiune benefică în tratarea autismului, dislexiilor, a diverselor tulburări de vorbire şi chiar la varstnici în boala Alzheimer. Iată care sunt concluziile doctorului Alfred Tomatis, un membru respectat al Academiei de Medicina si al Academiei de Stiinta din Franta. Celulele cerebrale sunt înconjurate de un câmp electric. Dacă acest câmp scade, ne simţim plictisiţi şi obosiţi. Celulele cerebrale sunt ca nişte baterii care ar trebui reîncărcate, iar modalitatea de reîncărcare ar fi ascultarea de sunete cu frecvenţe înalte, între 5000 şi 8000 de herţi. În ureche se află celulele numite Corti, vibrarea acestor celule ar acţiona ca un generator, de aceea urechea joacă un rol cheie în încărcarea electrică a creierului. După mulţi ani de cercetare, Tomatis a ajuns la concluzia ca muzica lui Mozart contine cel mai mare numar de sunete de acest fel. La pol opus se află muzica rock cu cel mai mic număr de sunete binefăcătoare. El mai recomanda pentru reîncarcarea creierului muzica barocă şi cea gregoriana. Descoperirile celor trei oameni de ştiinţă, Lozanov, Novakov si Tomatis sunt aplicabile pentru toate categoriile de vârstă, dar mai ales în cazul dezvoltarii creierului la copii, înainte si după nastere. Cercetatorii de la Centrul pentru Neurobiologia Invatarii si a Memoriei din cadrul Universitatii California, Irvine, au efectuat un test prin care au măsurat coeficientul de inteligenţă a 36 de studenti – şi în mod special emisfera cerebrală dreaptă. Dupa terminarea testului, studentii au ascultat 10 minute din Sonata pentru doua piane de Fa Major de Mozart. Apoi au fost retestaţi şi au obţinut un punctaj mai mare cu 8 sau 9 puncte. Dar acest nou IQ a scazut dupa 15 minute. O parte din cercetatorii a sugerat ca, de fapt, interpretarea ar putea crea o îmbunatăţire mai prelungită, alţii au spus că ascultarea regulata a muzicii poate mari IQ-ul si-l poate menţine mai multa vreme. S-a sugerat următorul fapt:complexitatea muzicii a atins zone ale creierului implicate în gandirea raţională. Aceeaşi influenţă pozitivă o are muzica şi asupra orientării spaţiale. Experienţele au fost făcute de către Rauscher, care a folosit în demonstraţiile sale şobolani de laborator. "Am expus animalele (soarecii) înca din viaţa uterina (in utero), apoi, timp de şaizeci de zile dupa nastere la diferite tipuri de stimuli auditivi si apoi i-am pus într-un labirint spatial. Şi, destul de sigure pe ele, animalele care au fost expuse la muzica de Mozart au ieşit din labirint mai repede şi cu mai puţine erori. Poate ca aceasta expunere intensa la muzica este un tip de îmbogăţire care are efecte similare asupra zonelor spaţiale ale hipocampului cerebral." După multe experienţe şi mulţi ani se studiu s-a ajuns la concluzia că rezultate uimitoare dă muzica lui Mozart, mai ales piesele pentru vioară. Aceste rezultate s-au înregistrat în toate colţurile lumii, indiferent de etnie, de aceea se poate spune, fără a greşi, că muzica lui Mozart este universală. Eficacitatea terapeutică a muzicii marelui compozitor mai este pusă şi pe originea egipteană a acestei muzici, iar despre compozitor se spune că ar fi fost conectat direct la ritmurile cosmice, pe care a fost capabil să le transcrie. In anul 1997, Rauscher si Shaw au anunţat ca aveau dovezi ştiintifice că lecţiile de pian şi de canto sunt superioare lecţiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al îmbunătăţirii aptitudinilor de gândire abstracta ale copiilor. Există şi "vibraţiile ucigătoare" care sunt în stare să dărâme o casă. La fel de periculoase sunt vibraţiile care ne "atacă" în viaţa de zi cu zi, zgomotul, ce poate fi un factor de dezechilibru nervos. Explicaţia este că receptorul sonor format din ureche, functioneaza ca un filtru sau diafragmă care permite, în condiţii fiziologice normale, să crească sau să diminueze automat, pe cale reflexă, cantitatea de intensitate sonora primita. Daca intensitatea sonora este prea mare, filtrul poate fi forţat si organele receptoare sunt puternic agresate de intensităţi necontrolate. Această forţare este resimţită de subiect, care percepe un sunet foarte intens, ca o durere ascuţită si violentă în interiorul urechii, care provine dintr-un fel de „crampă” a muschilor reglarii audio. Mai departe, stimulii lovesc în mod anormal structurile nervoase, delicate, ale celulelor lui Corti, apoi, de acolo, vor stimula în mod anormal receptorii scoartei cerebrale. În acest mod se poate ajunge la tulburari grave, aşa cum spune Simonne Brousse, jurmalist medical. Se poate ajunge la o surditate mai mult sau mai putin definitiva. Zgomotele continue şi intense pot provoca tulburări şi în afara sferei auditive ( stres, modificări ale ritmului cardiac, variaţii ale tensiunii, oboseală, tulburări digestive, tulburări de atenţie, de memorie, de somn ). În cazul copiilor, muzica poate să înlocuiască cu succes alte activitati precum privitul televizorului sau jocurile pe calculator. Mulţi cercetători susţin că acei copii care ascultă muzică sau ei înşişi cântă (vocal sau la un instrument) au şanse mai mari sa-şi dezvolte inteligenţa. Deşi aceste teorii sunt mult discutate şi chiar controversate, efectul benefic al muzicii asupra psihicului uman nu poate fi contestat. (anidescoala.ro/) Muzica simfonica influenteaza inteligenta bebelusilor? Ai auzit ca muzica simfonica poate influenta inteligenta celui mic? Parerile sunt impartite, dar un lucru este clar: muzica de calitate aduce cu sine multe beneficii. Exista nenumarate mituri construite in jurul cresterii inteligentei copiilor, majoritatea acestora nefiind dovedite stiintific. Multi parinti sunt convinsi ca exista o stransa legatura intre muzica simfonica si dezvoltarea creierului, asa ca incearca sa isi obisnuiasca bebelusul inca din burta cu acordurile unor compozitori precum Mozart. Educatia continua si dupa nastere, cu muzica clasica in timpul mesei si al baitei, precum si inainte de culcare. Oamenii de stiinta inca dezbat acest subiect, intrebandu-se daca muzica poate influenta cu adevarat inteligenta copiilor. Totusi, este cat se poate de adevarat faptul ca bebelusii se bucura de ritmul muzicii si de atmosfera placuta construita de melodiile ascultate. Ce beneficii aduce muzica clasica? Specialistii spun ca inteligenta se formeaza inca inainte de nastere, dar ca nu exista nicio dovada a faptului ca muzica are vreo influenta asupra dezvoltarii creierului. Beneficiile muzicii clasice tin mai mult de mediul placut pe care aceasta il creeaza: faptul ca atmosfera din casa este calda si pozitiva poate reprezenta un avantaj in ceea ce priveste abilitatile de invatare si relationare ale copilului tau. Un alt beneficiu al muzicii clasice este reprezentat de faptul ca majoritatea copiilor adorm mai usor atunci cand asculta o melodie apartinand acestui gen. In afara de faptul ca somnul poate fi o mana cereasca pentru parintii extenuati de agitatia celui mic, s-a dovedit stiintific ca odihna este un factor important al dezvoltarii inteligentei. Ceea ce ne face sa afirmam ca, daca muzica simfonica este singura care iti poate adormi bebelusul, poti considera ca aceasta ii influenteaza din plin creierul. Atunci cand asculti acasa sau in masina compozitii clasice, atmosfera devine mai linistita, iar relaxarea ii cuprinde pe toti membrii familiei. O familie relaxata duce la un camin fericit, unde copilul se poate dezvolta si isi poate elibera creierul de ganduri negative, asigurandu-se, in acest fel, ca invata si intelege totul mult mai usor. In plus, atunci cand copilul trece prin experiente placute si este expus la stimuli pozitivi, reuseste sa relationeze mai bine cu familia. Unul din cele mai frumoase lucruri atunci cand vine vorba de muzica clasica este complexitatea stilurilor. Wagner, de exemplu, nu i s-ar potrivi unui copil care este deja nelinistit, existand posibilitatea ca micutul sa devina irascibil si agitat atunci cand asculta astfel de partituri. Cumpara mai degraba o compilatie care sa contina Mozart, Bach si Strauss – vei observa ca bebelusul tau pare mai calm si mai fericit, iar tu esti mandra atunci cand observi ca asculta cu placere muzica de calitate. Muzica si rolul ei in dezvoltarea copiilor Muzica are un rol important in dezvoltarea copiilor. Cantatul la un instrument solicita zonele functionale ale creierului si ajuta la imbunatatirea abilitatilor motorii. Dragostea copilului pentru muzica incepe deseori cu anumite cantecele de adormit sau rime pe care mama i le spune cand copilul e in patut. Pe masura ce ei cresc, muzica joaca in continuare un rol important in fiecare etapa a educatiei lor. Artele pot schimba complet si aduce energie procesului de invatare. Este o unealta puternica atunci cand poti sa faci o legatura intre muzica si arte sau alte subiecte de baza. Puterea muzicii poate fi vazuta in multe scoli, fiecare scoala integrand muzica in salile de clasa intr-un mod diferit. Profesorii nostrii fac o multime de conexiuni intre istorie si muzica. Prin integrarea costumelor si muzicii, profesorii pot face lectiile mai interactive pentru studenti, iar conceptele vor fi retinute mai bine. Copiii mici invata bine prin intermediul repetitiei si nu exista un exemplu mai bun al puterii repetitiei decat muzica. Pentru a canta la un instrument muzical, este nevoie de mult exercitiu. Ii ajuta de asemenea sa-si imbunatateasca coordonarea mana/ochi sau a abilitatilor motorii. Utilizarea unui instrument este in mare parte o stiinta. Trebuie sa stii ce se intampla inauntru si cum functioneaza. Muzica ii ajuta pe copii sa inteleaga mai bine subiectele scolare de baza iar efectele ei se pot observa si in alte aspecte ale dezvoltarii lor. Impactul pozitiv pe care il are asupra stimei de sine si a nivelului de interactiune sociala este crucial. Cand elevii sunt implicati in programe muzicale, intre ei se formeaza o legatura bazata pe un interes comun. Aceasta legatura ii ajuta sa-si formeze caracterul. O multime de studii au aratat faptul ca elevii implicati in arta au note mai bune la scoala fata de cei care nu se implica. Acum un deceniu, s-a realizat o cercetare bazata pe arta pentru elevii cu probleme. Potrivit unui raport, au fost incluse in cercetari masuratori pre-program si post-program ale atitudinii elevilor, ale abilitatilor de viata si ale stimei de sine. Datele au fost suplimentate cu descoperiri calitative de la grupuri de parinti si de la copii. Intrand din nou in legatura cu elevii 5 ani mai tarziu, cercetatorii au descoperit ca, unii elevi participanti la programul de arta si-au dezvoltat abilitati cruciale de viata care pe care le vor folosi la colegiu, in campul muncii sau in viata de zi cu zi. Participantii au simtit o crestere in domeniul abilitatilor de viata, a stimei de sine si a eficientei personale. In plus, ei au avut o atitudine pozitiva fata de scoala, un indicator important al succesului scolar, iar multi elevi au mers la colegiu. Vorbind simplist, copiii invata ca prin exercitiu regulat (studiu) poti sa obtii rezultate bune. Rezultatele sunt tangibile si evidente pentru un copil si il motiveaza sa depuna mai mult efort si in alte aspecte ale vietii sale. La nivel de dezvoltare, muzica intareste cresterea intelectuala printr-o vasta arie de canale psihomotorii. Cantatul la un instrument presupune existenta unui ciclu. Vezi muzica pe o pagina, iti simti mainile si fata manipuland instrumentul, urechile tale aud ceea ce tu produci raportat la sunetul combinat, iar ciclul se repeta. Pe masura ce se repeta acest ciclu, sunt solicitate diferite parti ale creierului. Copilul incepe dintr-o data sa auda ceea ce este pe pagina. Copilul care are probleme cu numerele se bazeaza deseori pe memorie. Deoarece muzica este un eveniment temporal, elevii au sentimentul ca sunt proprietarii ei. Spre deosebire de alte functii, cum ar fi vorbitul, care sunt centrate pe anumite parti ale creierului, muzica are legatura cu toate zonele functionale ale creierului. Suntem cu totii creati la fel ca o piesa muzicala. Ritmul, sunetul, sincronizarea. Toate sunt in noi si fac parte din tot ceea ce facem. Ceva care sa dureze in timp. Parintii nu ar trebui sa subestimeze rolul important pe care il joaca artele in educatia copilului lor. Muzica, alaturi de alte arte, reprezinta o componenta importanta pentru copii, de la cei mai mici pana la liceeni sau studenti. (utilecopii.ro/) Muzica si efectele sale asupra sanatatii omului Muzica este energie. Fizica a demonstrat ca materia insasi este o forma de energie. Asa si muzica este o energie care are o lungime de unda si o frecventa. In acest fel, aceasta interactioneaza direct cu celelalte campuri energetice pe care le intalneste. Ne putem intreba, in cazul acesta, ce efecte poate avea muzica asupra omului si diferitelor boli si afectiuni? Care sunt elementele care caracterizeaza muzica si justifica efectele acesteia asupra organismului? Orice tip de muzica are o influenta diferita in functie de tipologie. Caracteristicile singulare ale fiecarei melodii si note muzicale Fiecare melodie este caracterizata de cinci elemente: ritm, ton, linie melodica, armonie si timbru. - Ritmul este cel mai puternic si are efecte imediate: ritmul muzicii poate activa si stimula corpul nostru facand sa creasca activitatea cardiaca, temeperatura corporala sau dimpotriva, le poate calma. Viata noastra are ritmuri diferite extrem de complexe ce sunt rezultate din alternanta de emotii si sentimente. Toate aceste stari sunt extrem de sensibile la muzica si ritmul sau. In momentul in care ascultati, de pilda, sunet de tobe puteti sa experimentati pe propria voastra piele si inima puterea ritmului. - Tonul: fiecare sunet are o frecventa specifica vibrationala. Fiecare vibratie are o influenta aparte asupra psihicului si fizicului nostru. Cine practica meditati cunoaste foarte bine puterea cuvantului sacru AUM. - Linia melodica: reprezinta combinatia de ritm si tonuri, combinatie care face ca fiecare melodie in parte sa exprime o anumita emotie. - Armonia: reprezinta produsul final ale difeitelor note si instrumente. Rezultatul final poate fi armonios sau dizarmonios avand asupra noastra influente diferite. - Timbrul: este reprezentat preponderent de catre vocea umana. Efectele muzicii asupra omului (demonstrate stiintific) Este stiintific verificat faptul ca diferite tipuri de muzica pot avea efecte variate asupra mintii si asupra psihicului. Dar influenta lor nu se limiteaza numai la aspecte psihologice, deoarece stim bine ca starile psihice influenteaza functionalitatea corpului nostru. Exista o relatie directa intre muzica, inima si sistemul circulator: muzica este un "pace-maker" natural: in functie de viteza melodiei, inima se adapteaza marind sau micsorandu-si pulsatiile. Aceasta corelatie prezenta la nivelul inimii poate fi extinsa la temperatura corporala: muzica relaxanta favorizeaza scaderea temperaturii corpului, in timp ce muzica compulsiva favorizeaza cresterea acesteia. In plus a fost verificata o influenta directa a unor genuri muzicale asupra undelor cerebrale ce favorizeaza armonizarea dintre minte si corp. La locurile de munca s-a demonstrat ca muzica reduce nievlurile de stres si tensiune. Exista tipuri specifice de muzica potrivite pentru a fi difuzate in medii variate precum: spitale, centre comerciale sau fabrici. Uneori, sub influenta unui anumit tip de muzica au fost observate chiar cresteri ale productivitatii. Efectul muzicii relaxante, de meditatie Muzica de meditatie este in masura sa stimuleze sistemul imunitar favorizand productia de limfocite. Aceasta poate modifica raspunsul hormonal la stres prin productia de endorfine. O serie de cercetari conduse in departamentele de terapie intesiva au demonstrat ca muzica clasica ascultata timp de junmatate de ora produce acelasi efect ca si un sedativ. Si mai semnificativ este faptul ca acste rezultate au fost obtinute pe pacienti in stare de inconstienta Muzica relaxanta favortizeaza forta musculara si elasticitatea muschilor. Tensiunea musculara scade, eliberand presiunea exercitata pe articulatii. De asmenea muzica poate influenta pofta nostra de mancare: daca doriti sa mancati mai putin este sufiecint ca in timpul pranzului sa ascultati muzica clasica. Efectul contrar este dat de o muzica cu ritm alert. In concluzie, puterea muzicii ne poate aduce intr-o stare de liniste interioara, poate trezi vointa si entuziasmul din noi, poate stimula focusul si concentrarea si poate imbunatati functiile intelectuale si creative, ajutandu-ne sa intram in stari de meditatie profunda. Muzicoterapia in sine este un instrument puternic, dar poate deveni si mai eficient daca il introducem intr-o o viziune mai ampla. O alimentatie sanatoasa, o activitate motorie moderata, asociate cu practici de meditatie, pot avea o influenta puternica si curativa asupra bolilor dar in acelasi timp pot aduce schimbari benefice evidente in rutina cotidianului, diminuand stari precum ingrijorare, tristete si suferinta. (extinderea-constiintei.ro/) Cum ne influenţează muzica clasică Pe lângă bucuria pe care ne-o oferă acordurile divine, serile elegante şi rafinte de la Ateneu sau Opera Română, muzica clasică are un impact uimitor atât asupra corpului cât şi minţii. Maria are 5 ani şi jumătate. De când era bebeluş, părinţii îi puneau constant muzică clasică, astfel încât acum are deja cd-urile ei preferate. Înclinaţiile ei artistice de fetiţă se rezumă la balet, însă la vârsta ei deja ştie să citească, scrie relativ bine şi rezolvă puzzle-uri sau jocuri inteligente pentru copiii cu 2-3 ani mai mari decât ea. Efectul muzicii este binecunoscut încă din Antichitate, când de exemplu dacă cineva avea un picior bolnav i se… cânta. Instrumentele ştiinţifice moderne au demonstrat o scădere serioasă a glicemiei pe fondul ascultării muzicii clasice. Se pare că şi imunitatea este întărită, iar în sălile de naşteri din străinătate, unde extrem de rar se face o cezariană, acordurile clasice sunt permanente, cu scop de diminuare a durerii. Presiunea sanguină şi digestia se reglează, la fel şi respiraţia, iar metabolismul se echilibrează. Mai mult decât atât majoritatea cunoaştem experimentul japonez, în care s-a studiat molecula de apă expusă muzicii clasice, iar structura acesteia arăta ca un fulg de nea perfect. Şi plantele cresc mai frumos dacă au fost expuse muzicii clasice, ba chiar câteva văcuţe implicate într-un studiu similar au dat mai mult lapte decât de obicei. Pe când plantele aflate într-o încăpere unde era o proiecţie cu un discurs al lui Hitler şi-au strâns frunzele, ba chiar unele s-au ofilit. Muzica lui Mozart activează 100% din scoarţa cerebrală, şi muzica simfonică în general activează un procent de 90%. De aici putem trage concluzia că memoria este îmbunătăţită, implicit, procesul de învăţare. Iar inteligenţa este stimulată. În S.U.A, în anii 90, s-au facut cercetări serioase asupra muzicii lui Mozart şi s–a constatat că elevii şi studenţii ce au ascultat timp de 10 minute “Sonata pentru două piane în Do major”, au avut 8-9 puncte în plus la un test spaţial de inteligenţă. Aşa s-a născut “efectul Mozart”. Impactul muzicii clasice asupra emoţiilor marchează scăderea considerabilă a stresului, şi dezvoltă optimismul. Calmează şi uşurează exprimarea. Ba chiar poate ajuta la vindecarea unor defecte de vorbire. Prin declanşarea secreţiei de endorfine, starea de bine apare practic imediat. Oboseala este neutralizată şi insomniile îmblânzite. Expunerea nou născuţilor la muzică clasică ajută la dezvoltarea căilor neuronale, iar dacă discutăm de copii mai mari, abilităţile matematice, lingvistice, creativitatea vor fi îmbunătăţile. Şi inteligenţa emoţională creşte, de vreme ce muzica clasică este purtătoarea unor emoţii cat mai diverse, iar empatia se va realiza de la sine. Meloterapia este intens practicată de specialişti pentru a vindeca depresii, anxietate, tulburări afective sau de alimentaţie. Fie că discutăm de simpla ascultare a muzicii sau de folosirea la propriu a unui instrument muzical, efectele sunt numai pozitive. Iar dacă ai puţin timp liber şi vrei să încerci ceva nou, ori să îţi dezvolţi un hobby, de ce nu ai începe să cânţi la un instrument?! (cronicaromana.ro/)
Posted on: Wed, 12 Jun 2013 09:22:27 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015