Intr-o dimineata, toamna asta, m-am trezit cu un gand curios: am sa ii dau aceasta zi lui Dumnezeu. Curios, fiindca nu prea inteleg ce inseamna asta, si in general nu sunt habotnica, nu prea le am pe-astea cu dusul la biserica, etc. Cu toate astea, am recunoscut acest gand ca fiind profund autentic. In sfarsit, am uitat de el in 3 secunde, am intrat in rutina matinala si am iesit afara intr-o dimineata insorita si proaspata, desi un pic cam rece. Ca sa ajung la birou schimb un tramvai cu un autobuz si pe urma, de la Hotel Barcelo, mai merg cam 12 minute pe jos. Ajung repede, cam in jumatate de ora, imi place sa merg si in general sunt multumita, doar ca e mai dificil in zilele reci si cu ploaie, deh (la masina am renuntat, m-au amendat, mi-au ridicat-o, ce mai, asuprire totala, m-am invatat minte!). 17 vine repede, de obicei merge de-a lungul raului si pe urma schimb la Dvorce cu 118, perpendicular pe Vltava, pe frumoasa strada Jeremenkova (cand cobor doamna anunta: Na Strži, urmatoarea statie Krčská; rad DE FIECARE DATA!!). Nu mica imi e mirarea, in dimineata cu pricina, cand 17 coteste imediat la stanga luand-o aiurea, in alta directie. La prima statie toata lumea coboara cu nervi, karma unui traseu deviat. Sunt gata sa fac si eu pasul, dar in ultimul moment o aud pe doamna din inregistrare ca zice ceva de Pankrac; pentru mine ce zice doamna din tramvai este in general zgomot, dar de Pankrac stiu! fiindca acolo este biroul meu (ma rog, al lor). Si atunci, imi aduc aminte de mine, si zic, ok, raman in tramvai, acuma ce-o sa mi se intample?!? Cel mult, ma pierd si intarzii la birou; mare scofala. In 12 minute am ajuns la Pankrac, la statia dinaintea statiei Na Veseli. M-am bucurat asa de tare, ca un copil prost, tramvaiul a mers aproape gol, lux a-ntaia! cu una ca mine razand cu gura pana la urechi :-). Cand am coborat, i-am dat un like” soferului, care - ca intr-o conspiratie universala, mi-a zambit. Pe urma m-am uitat in IDOS: acest tramvai deviat este singura legatura directa intre Vyton si Pankrac, o singura data pe zi, la 9:22 fix, din fata casei mele. Perfect! Ingerii mei lucreaza, si le zambesc cu drag, si dor. Intotdeauna cand ma pied, descopar lucruri noi. Cred ca asa functioneaza, nu?
Posted on: Sun, 17 Nov 2013 13:39:59 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015