Istoria ne releva numeroase conspiratii si tradari de care au avut parte ilustre figuri ale neamului romanesc de-a lungul timpului: Decebal, Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu, Vlad Tepes, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Corneliu Zelea-Codreanu, Ion Antonescu… Aceste personalitati marcante au platit cu viata curajul de a-si asuma responsabilitatea apararii si pastrarii unitatii de neam. Incepand din perioada invaziei otomane, cand in Tarile Romanesti, datorita carmuirii luminate a marilor voievozi, s-a evitat transformarea acestora in colonii otomane, dar, in rastimp, s-au inmultit actele de tradare. Sa ne amintim de tradarea marelui domnitor Mihai Viteazul, primul infaptuitor al unirii de la 1600, atras intr-o cursa de catre unul dintre apropiati, cazand prada, pe 9 august 1601, ucigasilor tocmiti de generalul Basta. Un alt voievod ucis prin uneltire de catre uzurpatori a fost martirul Constantin Brincoveanu, cel mai emblematic domnitor iubitor de tara si religie pana la sacrificiul propriu si al urmasilor lui. Vlad Tepes, un alt erou al istoriei, si cel mai aprig facator de dreptate al neamului romanesc, considerat pe nedrept de cronicarii straini ai vremii un monstru si un varsator de sange. Instituirea dreptatii si a celei mai bune oranduirii i-a atras multi dusmani stralucitului principe din dinastia Basarabilor, ctitorii Tarii Romanesti. Calitatile sale de lider si bun organizator l-au pus pe picior de egalitate cu cei mai mari conducatori ai lumi, chiar daca nu i s-au recunoscut meritele oficial. Numai un genial carmuitor ar fi putut sa-i tina piept in lupte unei armate numeroase, cum a fost cea a imperiului Otoman, care-i ingrozea pe lasii conducatorii din Apusul Europei, ce se vedeau nevoiti sa apeleze la sprijinul lui Dracula, asa cum batjocoritor l-au numit, ca sa-i ponegreasca personalitatea. Tot prin metode marsave, complotiste si complicitatea mesagerilor l-au inlaturat de la domnie, ucigandu-l din teama ca acesta le va submina credibilitatea si faima de care se bucurau in ochii lumii… Cotropitorii straini au inteles ca locuitorii teritoriilor romanesti sunt atat de puternic inchegati si uniti, incat nu pot fi dezbinati decat prin inlocuirea conducatorilor de sange romanesc cu altii straini neamului nostru. Asa s-au consumat cele mai zbuciumate perioade din istorie. Instalarea domniilor fanariote in Moldova si Tara Romaneasca de catre poarta Otomana pe parcursul unui veac a reprezentat cea mai supresiva si subversiva masura a fanarilor la adresa romanitatii. Acesti venetici au reprezentat intruchiparea lacomiei, perfidiei, tradarii si infatuarii, iar termenul de „voievozi” le-a fost pe nedrept atribuit de catre istorici. Principiile lor de conducere si reformele au fost total opuse fiintei nationale romanesti, fiindca reprezentau atentate impotriva oranduirii firesti prin care inaintasii pastrasera unitatea de neam si teritoriu, scriu cei de la piatza.net. Politicile fiscale excesive impuse populatiei saracite, ca o garantie a pastrarii prerogativelor puterii pe linie dinastica, suma de conspiratii si coruptia generalizata au facut din aceasta perioada una dintre cele mai apasatoare, zbuciumate si nedrepte, asemenea celei comuniste si a celei din prezent. Revolutia de la 1821 din Tara Romaneasca a fost condusa de catre eroul neamului, Tudor Vladimirescu, cel care isi jurase eliminarea de la putere a familiilor domnitoare grecesti si instaurarea oranduiri pasnice in interesul romanilor, a poporului. Insa, domnul Tudor Vladimirescu se inconjurase fara sa stie de sustinatori falsi, corupti care l-au tradat dandu-l pe mana oamenilor lui Ipsilanti care l-au ucis, insinuandu-i drept motiv un act de tradare niciodata dovedit. Cateva decenii mai tarziu, un alt mare domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care a unit destinul celor doua tari surori, Moldova si Tara Romaneasca, fiind initiatorul reformelor agrare, fiscale si militare in beneficiului populatiei, avea sa fie la randul lui tradat de catre monstruoasa coalitie formata din partidele Liberal si Conservator care, prin complot, l-au fortat sa abdice, lasand loc unor conducatori dinastici din familia Hohenzollern timp de aproape 8 decenii. Oricat de mult ar fi incercat acesti lideri monarhici sa se integreze spiritual si traditional valorilor romanesti, nu au reusit sa adere si sa se muleze complet la esenta romanismului, dupa cum a dezvaluit marele poet si erou national Mihai Eminescu in publicatiile vremii si in operele sale despre pericolul pe care il reprezinta strainii care s-au infiltrat in toate formele de organizare politica, administrativa si sociala, cu precadere evreii care sabotau continuu activitatile patriotilor, siguranta si unitatea nationala. Eminescu avea sa devina foarte incomod pentru politicienii vremii si mai ales pentru familia regala, aservita intereselor Imperiului Austro-ungar care il dorea lichidat pe marele nostru poet, cunoscuta fiind pozitia lui militanta pentru interesele romanilor din Transilvania. Profund cunoscator al substraturilor politicii monarhice, marele poet a facut cunoscute adevarurile despre sistemul corupt, legile care ii defavorizau pe romani, a denuntat avizii de putere, slugile serviciilor secrete germane al caror scop antinational era mentinerea Transilvania sub ocupatie austro-ungara. Destituirea poetului de la redactia ziarului Timpul, publicatie conservatoare romaneasca in care si-a publicat articolele prin care denunta politica subversiva impotriva intereselor nationale, destituire dispusa de catre Maiorescu, o paiata filogermana ticaloasa, arata cat de lipsit a fost Eminescu de sprijinul gruparii politice la care aderase si in care crezuse o perioada. Eminescu a sfidat fara limite, curajos, avid de dreptate si adevar, guvernarea straina de interesele natiunii. Prin infiintarea societatii studentesti „Carpatii” in Transilvania, desfiintata de guvern, Eminescu planuia contracararea consecintelor unei posibile aliante a Casei Regale din Romania cu lumea germana, elaborand un proiect cu adevarat „subversiv”, mergand pana la o rasturnare a lui Carol, ca tradator al Romaniei. Pe langa Societatea „Carpatii”, mai functionau, la Budapesta, Societatea „Petru Maior”, la Viena „Romania juna”, la Cernauti „Junimea”, ”Dacia”, ”Bucovina si Moldova”, in Transilvania societatea „ASTRA”, iar in Regat „Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor in vechea Romanie”, care avea filiale inclusiv la Paris. Toate aceste organizatii se aflau in obiectivul serviciilor secrete ale Rusiei tariste si ale Austro-Ungariei, fiind intens infiltrate cu misiunea supravegherii. De aceea a fost luata masura internarii fortate a lui Eminescu la ospiciul de boli psihice in 1883, sub pretextul unei nebunii si al unor boli inventate, asa cum s-a mintit ca ar fi suferit de sifilis, boala care, fara antibioticele de mai tarziu, transforma omul intr-o fiinta incapabil sa gandeasca, contrar faptului evident ca poetul era un izvor nesecat de talent creative si gandire geniala. Aceste scenarii criminale culminand cu defaimarea si intoxicarea publica nu l-au putut opri pe poet sa isi continue lupta. Intemnitat la ordinul „prietenului” si „protectorului” sau, Maiorescu, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, aplicat de catre un medic evreu, Eminescu a fost otravit lent cu mercur: sase grame zilnic! Incercarea lui de a reveni in atentia publicului a esuat. Supravegherea permanenta la locul detentiei, tratamentul inuman, intimidarile si torturile fizice l-au facut sa se resemneze, acceptand silit destinul care avea sa se sfarseasca la doar 39 de ani. Mult prea devreme si mult prea nedrept! In manualele scolare de astazi se continua denaturarea adevarului in ceea ce-l priveste pe Eminescu. Propagarea minciunii legata de cauzele mortii inca mai persista si este acceptata de catre cei necunoscatori si de catre masele manipulate. Continuand lista tradarilor din prima jumatate a sec XX, reamintesc de personalitatea exemplara a lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul organizatiei politice „Legiunea Arhanghelului Mihail” si una dintre cele mai importante personalitati politice a vremii. Capitanul Zelea Codreanu, ca si Eminescu, a fost un mare patriot, un mare iubitor de dreptate si adevar. In scurta sa existenta a luptat pentru instituirea celei mai sanatoase oranduiri pentru societatea romaneasca. Personalitatea lui a avut cele mai alese atribute: patriotismul, incoruptibilitatea, spiritul de sacrificiu, onoarea, generozitatea, credinta in Dumnezeu, inteligenta, moralitatea, integritatea… Acest mare lider a reusit sa atraga in miscarea lui pe cei mai multi si renumiti dintre intelectualii de elita ai tarii printre care: Emil Cioran, Mircea Eliade, Radu Gyr, Nae Ionescu, Lucian Blaga. In ciuda opozitiei statului, „Capitanul” a reusit sa se organizeze eficient si sa-si extinda numarul de membrii in cadrul garzii, din toate categoriile sociale: elevi, studenti, profesori, muncitori… Aproape un milion de membrii pe care a reusit sa-i instruiasca in spiritul ideologiei legionare. Desi nu a avut nici un suport material, inteligenta remarcabila l-a ajutat sa mentina activa si competenta marea organizatie. Si cum s-a intamplat de atatea ori in istorie, liderilor integri moral inscenandu-li-se fapte de crima, coruptie, tradare pentru a li se infrana ascensiunea si pentru a fi inlaturati de la putere, si Capitanului i s-au pus in raspundere in mod marsav astfel de fapte. Monarhul conducator si plin de moravuri al epocii s-a folosit de gruparea politica a lui Codreanu ca sa-si consolideze statutul, dar de care vroia sa se descotoroseasca cu ajutorul serviciilor secrete si al sabotorilor infiltrati in organizatie: Vernicescu, Stelescu, Boeru (asasinul celui mai mare istoric roman, Nicolae Iorga ), care au comis asasinate politice in numele organizatiei pentru a o destructura si a-l compromite pe Capitan . Complotul organizat pentru arestarea si uciderea Capitanului, ca si in cazul lui Eminescu, a fost pus la cale de catre aceste slugi filosemite care au netezit calea instaurarii comunismului in Romania pentru jumatate de secol, si, cum bine spune proverbul ”cui pe cui se scoate”, Maresalul Antonescu, caruia nu-i poate nimeni contesta calitatile extraordinare de lider, si erou al neamului, dar care din pacate s-a lasat influentat de conjuncturile neprielnice ale vremi ce l-au determinat sa ia masurile de masacrare a miscarii legionare. Acest fapt il face partial vinovat. Antonescu a fost si indirect implicat in complotul uciderii Capitanului, din nefericire a impartasit aceeasi soarta prin tradarea de catre subordonatii lui: generalul Aurel Aldea, generalul Sanatescu si Grigore Niculescu–Buzesti. Ulterior, de orchestrarea procesului, a capetelor de acuzare si a condamnarii la moarte s-a ocupat evreul Lucretiu Patrascanu, ministrul justitiei si promotorul proceselor de epurare de tip stalinist, zelos executant al ordinelor lui Stalin. Din pacate, consecintele faptelor lui aveau sa-i atraga aceeasi soarta. Arestat in 1948 din ordinul colegilor sai comunisti care se simteau complexati de personalitatea lui inteligenta, sub acuzatia devierii de la principiile ideologiei marxiste, este executat in 1954 dupa sase ani de detentie si, astfel, liderul de atunci al Romaniei comuniste, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a scapat de inca un adversar periculos care-i putea periclita pozitia de stapan al tarii. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a nascut la Barlad in 1901 dintr-o familie de muncitori saraci si… tigani la origine – din spusele celor cunoscuti familiei sale, dar s-a maslui biografia lui, evitandu-se mentionarea in vreo sursa a adevaratei lui origini etnice. Se stie, insa, ca partidul comunist din Romania a fost format in mare majoritate din membri alogeni: evrei, tigani, maghiari si, intr-un procent insignifiant, de romani puri. Imperiul sovietic isi dorea influenta absoluta in Romania. Atat factiunea moscovita cat si cea romaneasca de membri PMR, erau total supuse directivelor sovietice care trebuiau sa fie puse in aplicare cu orice pret. Dar mai ales cu pretul dezradacinarii nationale, al terorii instaurate in randul populatiei, al prigonirii bisericii ortodoxe, al uciderii elitelor intelectuale ale tarii si al intoxicarii constiintei nationale. Toate aceste crime antiromanesti nu puteau fi savarsite decat de catre dusmanii aprigi si furibunzi ai romanismului: evreii sionisti si slugile lor, tiganii si maghiarii. Vedem cu cata usurinta li s-au cedat acestora drepturi prea generoase pe care si le revendica obraznic. Victimizarea pe motivul holocaustului si redobandirea proprietatilor cladite prin furtisaguri din avutul national sunt pretexte prin care doresc sa se deculpabilizeze de rolul nefast pe care l-au avut si pe care l-au jucat murdar in societate. Se pare ca acesti etnici conspirationisti se prefac ca nu cunosc adevarul despre implicarea personalitatilor evreiesti cu nume schimbate: Ana Pauker (Rabinsohn),Teohari Georgescu (Burach Tescovici ), Vasile Luca (Luca Laszlo), Ghizela Vass, Silviu Brucan ( Samuel Brukner), Iosif Kisinevski, Alexandru Nicolschi (Grumberg Boris Nicolscki), Gheorghe Pintilie (Pantiusa Bodnarenko), Emil Bodnaras… in instaurarea comunismului si dezumanizarea oponentilor regimului in inchisori prin practicile de tortura bine cunoscute. Politologul evreu Vladimir Tismaneanu, in falsa lui pledoarie pentru stabilirea adevarului despre comunism, a evitat sa-si mentioneze parintii, Leonte si Hermina Tisminetky, apartenenti din randul gruparii tortionare kominterniste care a ingropat intelectualitatea romana la canal si intre zidurile monstruosului lagar Pitesti, dictand masacrarea studentilor si transformarea fiintelor umane in monstri ce isi torturau semenii. Romanii care isi iubesc tara si au posibilitatea afirmarii prin scris, au datoria morala sa reaminteasca posteritatii despre nedreptatile evreilor indreptate impotriva bietului popor roman. Comunismul, indiscutabil, a fost un experiment diabolic de exterminare a poporului roman. Exponentii comunismului s-au nascut din familii de evrei-tigani, tatari-tigani, tigani-maghiari, evrei-maghiari, evrei-tatari, toti acestia fiind frustrati de statutul lor de etnici alogeni, neintegrati in romanitate, limitati intelectual, vicleni si avizi de putere, asa cum a fost Nicolae Ceausescu, care a avut grija sa-si cosmetizeze biografia si sa inlature orice obstacol care ar fi putut sa faca trimitere la adevarata sa origine, cea de tatar-tigan, nascut in satul Tatarai (denumire sugestiva) din comuna Scornicesti. Este trist de remarcat ca exista atatia nostalgici ai perioadei comuniste. Cum este cu putinta sa nu se constientizeze rolul nefast pe care l-a avut comunismul in Romania? Contemporani fiind cu aceasta perioada cumplita, cum am putea fi romani si comunisti, cand comunismul a scos din radacini unitatea si solidaritatea noastra ca popor? Ceausescu a devenit un foarte interesant subiect de presa, si nu doar din punct de vedere a ceea ce a reprezentat cu adevarat pentru Romania: un dictator ateu demolator de cladiri, biserici si destine, indragostit de puterea pentru care a sacrificat vieti si a calcat in picioare demnitatea tuturor romanilor pe care i-a tinut mai bine de doua decenii in teroare prin intermediul securitatii. Nu ne-au ajuns 25 de ani de ceausism, de cult al personalitatii pentru ca, in prezent, televiziunile mogulilor sa ii dedice emisiuni prin care incearca reabilitarea imaginii sale. Sefii principalelor trusturi TV sunt fosti securisti cu grade importante in structurile fostei puteri si beneficiari ai conturilor secrete ale impuscatului. Dan Voiculescu, patronul antenelor, prieten bun cu tovarasul Iliescu, promoveaza imaginea umana a comunismului, ca si alti bolnavi de ipocrizie care au pus umarul la executia celor mai detestati exponenti ai acelui regim. Ceausescu s-a inconjurat de sustinatori falsi in nevoia de a detine controlul asupra societatii romanesti, iar lacheii sai isi doreau la fel de mult puterea. Incurajandu-l in directia totalitarismului absolut, i-au sapat groapa, inlaturandu-l definitiv de pe scena puterii, pentru a-i face loc altui parvenit, cu aceleiasi trasaturi de caracter despotice, obsedat de putere, antiroman, in persoana lui Ion Iliescu. Ion Iliescu este unul dintre cei care au promovat abil in ierarhia de partid. „Ilici” este un alt lider cu origini neromanesti, nascut din plamadeala evreu-tiganeasca de la granita cu Bulgaria. Ca si Ceausescu, si-a falsificat biografia, originile si a evitat sa faca stiute legaturile familiei sale cu stalinismul. Bunicul lui Iliescu, Vasile Ivanovici, a fost un evreu bolsevic. Evadat din inchisoare in timpul Imperiului Tarist, urmarit fiind de politia tarista, s-a stabilit in Romania, schimbandu-si numele in Penu, ulterior Iliescu. Tatal lui Ion Iliescu, Alexandru Iliescu, a fost un aprig comunist kominternist, iar unchiul lui, Eftimie, fratele lui Alexandru Iliescu, a fost ofiter de securitate, participand activ la represiunea poporului roman, fiind adjunctul odiosului Alexandru Draghici, ministrul de interne al lui Dej. Acesti doi frati au complotat activ pentru dezmembrarea statului roman. Cat despre mama lui Ilici, se stie ca a fost o tiganca bulgaroaica, de care a ramas orfan de mic. Iar a doua mama la fel, era tiganca din neamul clanului Cioaba. Astfel s-a legat rudenia intre doi tigani cu aspiratii de lideri: tiganul rege al romilor si romul imparat al romanilor! Odata cu mult mediatizata moarte a regelui Cioaba, Ion Iliescu ar fi trebuit sa ii urmeze ierarhic la tron, ca rege, conform regulilor staborului tiganesc, care hotaraste ca urmasii coroanei sa faca parte din familie. Ion Iliescu a fost si va ramane unul dintre marii dusmani ai romanilor si romanismului, alaturi de complotistii cu aceleasi origini mentionati anterior, la care se adauga Adrian Nastase, Nicolae Vacaroiu, Andrei Plesu, Petre Roman. Acesta este fiul comunistului evreu Walter Neulander. Ca prim–ministru al regimului fesenist, a dat binecuvantarea schimbarii denumirii de tigan in rom, propagand confuzia intre romi si romani, confuzia care a inoculat in mentalul europenilor convingerea ca Romania este tara tiganilor. Neocomunistii urmasi ai comunistilor diabolici au dirijat dezastruos destinele natiunii. Printre acestia este si romul Florin Georgescu, fost ministru de finante care a finantat gloata politica mafiota cu bani din bugetul statului. Madalin Voicu este o alta corcitura tiganeasca, avand pretentii de „os domnesc”. Cu tot respectul pentru tatal sau, maestrul viorii Ion Voicu, nu putem trece cu vederea afirmatiile malitioase facute in public de catre acest parvenit, permitandu-si sa condamne romanii pentru „slabiciunile” lor, numindu-i inferiori etniei dumisale. Din pacate, Madalin Voicu are dreptate intr-un fel: noi, romanii, suntem mult prea toleranti cu grupurile etnice conduse de astfel de clantai neromani. Dupa informatii furnizate de persoane care prefera sa-si pastreze deocamdata anonimatul, nici actualul presedinte, Traian Basescu, nu face exceptie de la originea evreiasca. Ambii parinti naturali ai lui Traian Basescu au fost evrei din localitatea Basarabi, Judetul Constanta. Tatal biologic al lui si al fratelui lui, i-a parasit emigrand in Israel. Fratii Basescu au fost crescuti de un tata adoptiv venit din zona Moldovei. Nu este greu de dedus de ce actualul presedinte s-a inconjurat de sprijinitori care ii asigura continuarea mandatului impotriva regulilor constitutionale. Este prieten cu George Soros, finantatorul ONG-urilor care fac campanie impotriva romanilor si sprijina actiunile revizionistilor maghiari in frunte cu Lazlo Tokes, cel pe care Basescu l-a decorat cu cel mai insemnat ordin in semn de pretuire pentru… indarjirea cu care acest ungur lupta pentru dezintegrarea teritoriala a statului roman prin realipirea Transilvaniei la Ungaria. Basescu e singurul presedinte din perioada capitalista care a facut cele mai grave compromisuri pentru a-si pastra puterea si a facut posibil ca Europa sa ne deschida portile in schimbul cedarii resurselor si al acceptarii colonizarii. Sa speram ca protestele romanilor iesiti in strada in numar tot mai mare, pentru salvarea resurselor de la Rosia Montana, sa devina o manifestatie puternica, de mari proportii si sa se transforme in mult asteptata si necesara adevarata revolutie a natiunii romane impotriva clasei politice, a oligarhilor si tradatorilor de neam si tara. Dar o revolutie autentica, neconfiscabila ca cea din 1989 si fara victime in randul manifestantilor. O revolutie a reinstaurarii normalitatii in societate, printr-o guvernare de dreapta adevarata, cu lideri romani spirituali cinstiti si cu sange romanesc curat. Pentru primenirea si insanatosirea societatii este nevoie imperios de nasterea unei forte, a unei miscari, a unei organizatii civice puternice, militante, care sa realizeze unitatea natiunii romane si sa preia destinele neamului romanesc aflat la mare cumpana istorica. O miscare pentru unitatea natiunii romane ar avea mari sanse de afirmare in aceste vremuri tulburi in care romanismul este amenintat, in care romanii sunt dezbinati si manevrati. O astfel miscare nationala s-ar putea constitui grabnic in alternativa civica pentru tamaduirea statului roman bolnav.
Posted on: Fri, 25 Oct 2013 10:38:28 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015