Iulian Urban ne reamintește o informație importantă, care mi-a scăpat la momentul respectiv (mea culpa!). În urmă cu trei luni, pe 17 iulie, Comisia Europeană și-a onorat o promisiune mai veche și a propus instituirea unui Parchet European, care ar urma să funcționeze începând cu 1 ianuarie 2015. Ținta: fraudele cu bani europeni. Practic, în loc ca fraudele cu bani europeni să fie investigate de procurori subordonați lui Nițu vor intra în competența unor procurori delegați, care vor răspunde doar în fața Procurorului General European. Dacă propunerea va fi aprobată de țările membre, se va alege praful de visele baronilor României că vor reuși cândva să fure cât vor din fondurile europene, fără ca procuorii puși cu botul pe labe prin acțiuni de intimidare precum cea îndreptată împotriva DNA, să-i mai ia la întrebări. Iată mai jos schema de funcționare a instituției procurorului general european. Ar trebui să ne intereseze pentru că, dacă Urban chiar știe ce vorbește, există o șansă ca funcția să-i revină Monicăi Macovei! Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale. Procurorii europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională. Acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere (...) Logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal” — finanțat de toate statele membre ale UE și administrat în temeiul normelor comune — este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii. În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecție și de asigurare a respectării legislației foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracțiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 % (a se vedea anexa). Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, și să fure banii cetățenilor. Chiar și atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce privește ratele condamnărilor pentru infracțiuni împotriva bugetului UE. Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat și încheiat, astfel încât infractorii să știe că vor fi cercetați și deferiți justiției. Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv...
Posted on: Mon, 14 Oct 2013 14:59:15 +0000