Jean Francois Revel explica de ce a fost atat de usor pentru tovarasi sa isi pastreze credinta socialista dupa prabusirea regimurilor comuniste: „Ca urmare a unui paradox savuros, legiunea combatantilor marxisti si-a sporit cruzimea incepand chiar din anul cand istoria nimicise obiectul cultului lor. Tradand gandirea lui Marx, discipolii sai au refuzat sa se incline in fata criteriului practicii, retragandu-se in fortareata inexpugnabila a idealului. Cata vreme au tras dupa ei ghiuleaua socialismului real, au fost nevoiti sa tolereze cateva obiectii. Imperfectiunile prezente ale regimului trait pe viu, ei le opuneau perfectibilitatea infinita a unei revolutii neincheiate inca. Insa in clipa cand sistemul sovietic a disparut, mirajul comunismului reformabil s-a evaporat o data cu obiectul ce trebuia reformat, ca si obligatia penibila de a trebui sa-i pledezi cauza in termeni de reusite sau de esecuri observabile. Scapati de realitatea stanjenitoare careia i-au negat de atunci orice calitate doveditoare, fidelii si-au regasit intransigenta. Ei s-au simtit in fine liberi sa sacralizeze iarasi fara rezerve un socialism revenit la conditia lui initiala: utopia. Socialismul intrupat oferea motive de a fi criticat. Utopia, in schimb, este prin definitie inaccesibila oricarei ovbiectii. Combativitatea pazitorilor sai a putut asadar sa depaseasca din nou orice limita, de vreme ce modelul lor nu mai era realizat nicaieri.” - Jean Francois Revel, Marea Parada
Posted on: Wed, 03 Jul 2013 08:38:08 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015