LADY BLUES de Dorneanu Eduard m-ai învăţat să dansez pe cerul înstelat şi plin de speranţe fără temei, paşii noştri au cutremurat carnea zeilor, au răscolit amintirile tuturor amanţilor legaţi de promisiuni imposibil de respectat... de mână cu tine, timpul s-a scurs cu totul altfel. zilele au fost lungi iar nopţile incandescente, având gustul şampaniei amestecate cu sânge. m-ai învăţat să cânt în preerie când animalele îşi căutau pereche iar oamenii îşi alegeau mormânt. vocea mea a răsunat puternică,nepamanteana ca un fragment din armonia absolută a durerii. ploile au încercat să ne şteargă paşii ca un duşman fără scrupule, fără onoare, cântecul nostru s-a aşezat ca un covor fermecat între iubire şi banal iar moartea a plâns nefericită pentru că îmbrăţişarea ei nu e de ajuns. m-ai învăţat să te iubesc într-un fel în care nu voi mai putea iubi pe altcineva. cuvintele bluesului ne-au legat tinereţea de o cauza pierdută. de aceea toamna vine cu miros de gutui ascunse în sânul tău şi frunzele îşi ascund culoarea departe de iubirea mutilată de timp. la sfârşitul unei zile în care nu eşti, ridic un alt castel de nisip, departe de tine.
Posted on: Thu, 18 Jul 2013 08:10:04 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015