LUPTĂTORUL Dansul luptătorului mă fascinează, Si mă întreb dacă uneori şi el oftează. Cu toate că-i riscant ce face Pe chipul lui e mereu pace. Concentrare maximă şi detaşare, Observi la el cănd pleacă în căutare. A încetat de mult chiar să mai poarte un nume, Deoarece şi această îl mai lega încă de lume. Şi nu putea prea mult să înainteze în luptă, Atăta timp căt mai simţea că e legat de o cută. Dură este lupta, dar el nu se ascunde. Trăieşte intens viaţa în secunde. Muchia subţire pe care îşi duce traiul De mult l-a obişnuit cu greul şi cu vaiul. Conştient a ales drumul luptătorului Pentru că n-a suportat jugul răului. Şi în tăcerea lui ascunsă luptătorul luptă, luptă.. Pentru el e clar destinul, şi-l ascultă. Este greu de închipuit pentru unii poate, Cum un om renunţa la tot peste noapte. Şi într-o luptă nemiloasă se avantă Constient o face şi de neclintit precum o stancă e. Tocmai a înteles rolul luptei lui. Pe o rogojină stă cu riscul la palavre Şi dansează dupa o muzică numai de el stiută Este atat de absorbit încăt de toate uită. Numai daca el doreşte, descoperit se lasă Şi altora nu le permite să-l traga în a lor plasă. În bătaia puştii nu mai stă ca prostul, Făcănd jocul celor ce la nimica nu stiu rostul. Luptătorul dansează, dansează şi trăieşte jocul.
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 08:14:47 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015