La o petrecere, Alina, o fată de vârsta majoratului, a fost convinsă de prietenele ei să se drogheze. Ei nici prin cap nu îi trecuse până atunci să ia droguri. Era foarte mirată că ele fac asa ceva, dar, pentru a nu fi mai prejos decât celelalte, a luat o primă doză. Încetul cu încetul a devenit dependentă de prafuri. Bani avea destui, de la tatăl ei care lucra la guvern. Numai că patima aceasta îi tortura sufletul. De fiecare dată, după ce îsi revenea din starea de extaz, mergea la biserica de lângă casă si se ruga cu lacrimi în ochi: - Doamne, fie-Ti milă de mine, nu mă lăsa să fiu distrusă de droguri. Ajută-mă să mă ridic. Si dacă vreau, si dacă nu vreau, vindecă-mă de boala mea, nu mă lăsa. Dar până a doua zi Alina uita totul, si iar se droga. Îi era rusine să se spovedească, pentru că la acelasi părinte se spovedise si după ce îsi pierduse fecioria. Părintele o sfătuise cu multă dragoste să nu mai cadă în cursele diavolilor, ci să se lupte pentru a rezista ispitei. Si de atunci nu mai căzuse în păcatul desfrânării. Dar dependenta de droguri o tiraniza mult mai tare decât o apăsa ispita de a se culca cu băietii care îi plăceau. Într-o zi, crezând că e singură în biserică, pentru că pe femeia de la pangar o văzuse iesind în fata bisericii, Alina a început să plângă si să se roage cu voce tare: - Te rog, Doamne, nu mă lăsa. Vezi că drogurile mă distrug din ce în ce mai tare. Ajută-mă să scap de ele, Doamne, ajută-mă. Fie-Ti milă de mine, Doamne. Părintele era în altar si citea pomelnice. Când a auzit-o, a deschis usa altarului si, cu o voce blândă, a întrebat-o: - Alina, ai venit să te spovedesti? Mirată că părintele îi mai tinea minte numele si mirată de faptul că, desi îi auzise păcatul, părintele nu îi vorbise cu asprime, fata a văzut în aceasta mâna lui Dumnezeu. A hotărât să se spovedească. A fost cea mai zguduitoare spovedanie pe care o ascultase părintele. Desi spovedise si criminali, nimeni altcineva nu suferea atât de mult din cauza lanturilor cu care îl legaseră patimile. Noaptea, când s-a apucat să facă Paraclisul Maicii Domnului, fata a văzut în cameră un înger care i se arăta când se droga. Îngerul s-a transformat într-un diavol înfricosător: - Nu e drept, Doamne, nu e drept ca această ticăloasă să ceară ajutorul Maicii Tale. Nu e drept să fie miluită, după ce atâta vreme mi-a slujit mie. Dacă o vei ierta pe ea, unde este dreptatea Ta? Atunci nu ai decât să îi ierti pe toti criminalii si pe toti desfrânatii. Oare ce vei face, îi vei primi la Tine pe toti ticălosii? Tu nu esti Drept Judecător si dreptatea Îti este străină. Văzându-l pe diavol, care era înfricosător, Alina si-a scos crucea de la gât si o tinea cu putere în mâini. Si s-a auzit un glas zicând: - Oare tie îti voi da socoteală? Sau oare tu l-ai făcut pe om, ca să Îmi spui cum să îl judec? Sau oare tu ai fost răstignit pe cruce? Pentru păcătosi M-am răstignit, nu pentru drepti. O, de s-ar pocăi toti păcătosii cum se pocăieste această fată... O, de ar plânge toti cu lacrimile ei, atunci nimeni nu ar mai ajunge la tine, în chinurile iadului. Diavolul sta si asculta, tremurând. - Si de ce zici că sunt nedrept? Nedrept eram dacă, asa cum am îngăduit să fie ispitită de tine, nu i-as fi întins o mână de ajutor, ca să se ridice din cădere. Si pocăinta ei am primit-o, si lacrimile ei M-au făcut să fiu îndurător cu ea. Pentru aceasta, nu o voi mai lăsa să se lupte cu tine, ci o voi chema la odihna vesnică. Ca ea să se bucure si tu să fii făcut de rusine. Si, în acel moment, fata si-a dat duhul.
Posted on: Mon, 30 Sep 2013 07:57:35 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015