La sfârşitul anilor 1890, gălăţenii se bucurau de puţine locuri de agrement şi distracţii. Primar în această perioadă era Constantin A. Ressu, care juca un rol important în viaţa politică, socială şi culturală a oraşului. În timpul mandatului său a făcut eforturi pentru modernizarea Galaţiului, s-au pavat străzile Domnească şi Mare, a dorit înfrumuseţarea urbei prin plantarea de tei în zona centrală şi a fost extinsă şi înfrumuseţată Grădina Publică. Aceasta era mult mai mică şi mai neîngrijită decât în prezent. Cu toate acestea, însă, grădina era principalul, poate chiar singurul loc, unde se putea juca popice, dar şi crichet. În Parcul Municipal, astăzi în centrul oraşului, se plimba elita şi se asculta muzică. Era nevoie şi aici de o reamenajare, deoarece parcul „era un loc viran cu un singur tufiş”, rezultând apoi un loc cu mulţi pomi, cu flori, alei, „aruncători de apă”, stânci artificiale, bufete şi bazine de apă. Ressu a introdus iluminatul cu gaz, fapt ce a permis, în Galaţiul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, să se poată remarca grupuri ce se plimbau la ceas de noapte, pe străzi proaspăt pavate. Vizionarea spectacolelor se făceau, în speţă în sezonul cald, în grădini particulare precum „Universelle” , în apropiere de magazinul Modern, „Negroponte”, pe lângă Grădina Publică şi „High Life”, pe strada Fraternităţii. Deoarece nu se reuşiseră până la acel moment să construiască un teatru adevărat, gălăţenii au fost acuzaţi, pe nedrept, că nu iubesc şi nu apreciază teatrul. Faptele au dovedit contrariul. Trupele de teatru îşi prezentau spectacolele, nu numai în grădini, dar şi pe lângă hoteluri şi în magherniţe, ceea ce demonstra o cerere din partea publicului gălăţean. Faleza Dunării era încă numită „Râpa”… şi cam asta era. În rest, birturi, dughene, restaurante şi cârciumi ce se aflau în apropierea pieţelor. Tot acum, la sfârşitul secolului al XIX-lea, are loc inaugurarea Bibliotecii V. A. Urechia, în timpul mandatului aceluiaşi primar, Constantin Ressu, care a sprijinit acţiunile de realizare a bustului marelui cărturar Urechia, monument ce se găseşte şi azi în faţa Colegiului Naţional Vasile Alecsandri. Donaţiile de carte făcute bibliotecii stau mărturie a importanţei pe care Ressu o acorda instituţiei de cultură. În 1889, din iniţiativa unor medici, avocaţi şi profesori, ia naştere societatea muzicală „Harpa”, care, pe lângă activitatea concertistică, a încercat să educe tineretul prin cursuri libere de canto şi instrumente muzicale. Spectacolele se desfăşurau cu sălile arhipline şi artiştii erau răsplătiţi cu aplauze generoase. La Galaţi, se afla o elită intelectuală deosebită care, la aceea vreme, era stimată, susţinută şi apreciată de către un primar care, nu numai că înţelegea nevoia culturii gălăţene, dar făcea parte din mecanismul cultural, datorită pregătirii sale elitiste şi dorinţei de a lăsa moştenire, un Galaţi respectabil şi dezvoltat.
Posted on: Wed, 23 Oct 2013 03:40:40 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015