Loc de dat cu capu* Ce poţi face atunci când,după un timp, îţi dai seama că ai făcut o alegere greşită şi că aceasta te poate costa mult, foarte mult? Ce poţi să faci atunci când povestea ta, ajunsă la o oarecare maturitate, sună a fals ridicol şi că trăieşti într-un fel de mincină menită numai să te fericească o bucată nedeterminată de timp. Cum poţi spune celor care încă mai cred în tine că eşti nefericit şi că iluziile tale sunt o vânare de vânt menite să te doară , cu siguranţă, mai târziu. O prietenă îmi spunea:-Trăieşte clipa! ştiind probabil, că iluziile mele vor devenii mai tâziu dureri şi că propria-mi fericire mă va VICTIMIZA. Şi am trăit clipa! Aşa cum am ştiut eu.Cu patimă, cu tandreţe şi cu o intensitate slavă, demnă de filmele lui Nikita Mihalcov, intrând în acea clipă cu totul şi nelăsând nici o marjă de siguranţă care să-mi asigure o oarecare protecţie viitoare. Şi descopăr că trăirile mele au devenit slăbiciuni şi că sunt atât de vulnerabil încât, doar o simplă grimasă născută din indiferenţa celelaltei părţi, ia în mine proporţii nebănuite, apropape apocaliptice. Am trăit consumându-mă ca o lumânare, care arde la ambele capete şi acum, ajunsă la final, aduce beza a îndoielilor... N-am mai scris până la final nicio idee.N-am dus la capăt nici un gând de ceva vreme şi n-am mai avut acea emulaţie bucuroasă care mă scotea din realitate şi mă arunca în lumea ficţiunilor mele.Parcă aş fi secat, deşi au în mine clipocind nenumărate izvoare care ar aştepta să curgă luminoase. Ce poţi face când ai trăit cu riscul unui salt după care descoperi că nu ai plasă de protecţie desupt şi caderea aceasta ar putea fi letală. Eu am sărit! şi tocmai am constatat, în aer fiind, că-mi lipseşte plasa...Şi mâna salvatoare nu există.
Posted on: Thu, 21 Nov 2013 07:56:00 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015