Luminiţa Gheorghiu, care deţine rolul principal în filmul - TopicsExpress



          

Luminiţa Gheorghiu, care deţine rolul principal în filmul „Sunt o babă comunistă“, vorbeşte despre colaborarea cu Stere Gulea, regizorul care a distribuit-o în „Moromeţii“ şi explică de ce românii spun că pe vremea comunismului era mai bine. Povestea este o adaptare după bestseller-ul omonim scris de Dan Lungu, carte tradusă în 10 limbi de circulație internațională. Scenariul este semnat de Lucian Dan Teodorovici şi de Stere Gulea. Corina Vladov: În ce fel v-a ajutat cartea lui Dan Lungu în pregătirea filmului şi în construirea rolului? Ce impresie v-a făcut când aţi citit-o? Luminiţa Gheorghiu: Pe plan personal, nu m-a ajutat foarte mult. Citind-o, mi-a creat o bună dispoziţie şi am râs cu lacrimi. Mi-am adus aminte de anii aceia în care stăteam la cozi interminabile la benzină şi aveam alimentele de bază pe cartelă. „Sînt o babă comunistă“ este o carte pe care ar trebui s-o citească toţi, de la mic la mare. Dan Lungu are mult haz. Stere Gulea pleacă de la ideea cărţii şi duce personajul meu puţin în altă parte. Orice lectură pe lângă scenariu e binevenită. În carte nu am regăsit esenţa personajului din film. Poate eram geloasă pe hazul celorlalte. Filmul abordează, printre altele, şi tema memoriei. Ce amintiri din perioada comunistă au fost trezite de noul lungmetraj al lui Stere Gulea? Mi-am adus aminte de anii ’80, când jucam în spectacolele lui Tocilescu şi lumea venea la premieră cu rochii lungi. Sala de la Grădina Icoanei era atât de plină încât nu mai erau locuri nici pe scări. Atunci nu se mai găseau bilete, pentru că erau vândute toate cu mult timp înainte. Teatrele aveau mari succese şi publicul alerga cu mare poftă să vadă un spectacol. De ce credeţi că mulţi români afirmă, aşa cum arată sondajele de opinie, că pe timpul comunismului era mai bine? Pentru că, dacă deschizi televizorul, te îngrozeşti de câtă ură colcăie şi cum se umplu puşcăriile. Fiecare ar trebui să fie corect, dar parcă ar fi vânătoare de vrăjitoare ce trăim. Cum aţi ajuns la acest rol? Aţi avut ezitări în a-l accepta? Nu am ezitat dintr-o mie de motive. Mi-a plăcut foarte mult scenariul. M-am bucurat de reîntâlnirea cu ei. Eram foarte curioasă să joc alături de Marian Râlea şi de ceilalţi. Am fost bucuroasă să primesc propunerea.
Posted on: Fri, 16 Aug 2013 10:17:58 +0000

Recently Viewed Topics




© 2015