MUNICIPIUL BRADU (III) Ca un corolar al celor spuse - TopicsExpress



          

MUNICIPIUL BRADU (III) Ca un corolar al celor spuse pana acum, nu pot sa nu amintesc de aportul decisiv al insusi domnului Fratica la un moment hotarator al istoriei recente a Romaniei – Revolutia Anticomunista din Decembrie 1989. Cine-ar fi putut crede ca Florin Fratica, demn urmas al atator personalitati ilustre, ar fi putut sa fie nepasator la suferintele semenilor si sa stea cu mainile-n san atunci cand toata tara era-n fierbere? Nimeni, desigur. Chiar Ceausescu, cand a fugit cu elicopterul din Bucuresti, de pe acoperisul CC, initial a vrut sa se-ndrepte spre Pitesti, dar, fiind informat ca si-n Arges a izbucnit revolutia si ca-n fruntea maselor de rasculati nu-i nimeni altul decat Fratica, s-a adresat consoartei: «Leano, aterizam la Targoviste, ca-n Pitesti ne jupoaie Fratica de vii. Si nu putem sa-i lipsim pe romani de-un celebru proces». Domnul Florin Fratica n-a fost numai un activ participant la aceste evenimente, ci principalul artizan al victoriei Revolutiei Anticomuniste in Bradu si judetul nostru. De astfel domnia sa a fost printre primii care-au patruns in sediul Comitetului Judetean Arges al PCR. Gurile rele spun ca se dusese acolo ca sa fure, dar nu-i adevarat. Se dusese ca sa puna umarul la rasturnarea opresivului regim securisto-ceausist, dar si sa caute documente referitoare la trecutul comunei Bradu si al familiei Fratica, despre care se stia ca fusesera tainuite de odiosii comunisti. Negasind nimic din ce cauta, deoarece nomenclaturistii se roisera, iar documentele fusesera arse, Fratica, suparat si cuprins de-un elan revolutionar, a spart in schimb cateva geamuri si a luat din sediu niste bani, atat lei cat si dolari, vreo doua ceasuri de aur, un televizor color si-o sarsana doldora cu tigari Kent si cutii de nescafe, pe care, asemenea unui haiduc modern, voia sa le-mparta saracilor. In concluzie, lucrurile sunt limpezi ca lumina zilei. Contributiile membrilor acestei ilustre familii la istoria comunala si nationala sunt prea numeroase ca sa poata fi enumerate aici. Pentru a spulbera orice urma de indoiala, in afara de descoperirile locale, domnul primar a ordonat chiar si documentari suplimentare, care-s in curs de desfasurare. Chiar acum, de exemplu, in acest scop sunt studiate Manuscrisele de la Marea Moarta, papirusurile Bibliotecii din Alexandria si incunabulele din Biblioteca Caminului Cultural Bradu. Aceste cercetari, dupa ce vor stabili in mod stiintific arborele genealogic al domnului Florin Fratica, si anume descendenta sa direct din regii geto-daci si din intemeietorii Basarabi, vor consfinti si dreptul sau, sfant si inalienabil, asupra acestui pamant imbibat de istorie si binecuvantat de Dumnezeu. Si toata lumea, inclusiv politia si DNA-ul, va sti ca legatura localitatii noastre cu primarul ei este intrinseca si indisolubila. Cand spui Bradu zici Fratica si invers, cand spui Fratica zici Bradu. Va puteti intreba, pe buna dreptate, de ce, avand un trecut atat de glorios si-o istorie asa bogata, nu s-a stiut mai nimic din toate astea pana acum? Lucrurile n-au stat insa intotdeauna chiar asa. Localitatea Bradu a fost, de-a lungul timpului, foarte cunoscuta. A fost o lunga perioada cand vestea despre comuna noastra circula peste mari si tari. Toata lumea stia de noi, eram admirati, temuti si imitati. Si v-as da doar un singur exemplu. Chiar francezii, in secolul al XIX-lea, auzind de Comuna Bradu si invidiosi pe celebritatea noastra, au vrut sa ne copieze, incercand sa faca o Comuna in Paris, pe malurile Senei. Palida si efemera copie a comunei de pe malurile Neajlovului si Dambovnicului. Ce vreti, treaba de mantuiala, facuta de francezi! N-a durat decat doua luni, pe cand noi stam aici de milenii. Faima comunei noastre a starnit, pana la urma, invidia multora, impotriva Bradului injghebandu-se o adevarata monstruoasa coalitie, formata atat din istorici, cat si din oameni politici. Documentele din arhive au fost ascunse sau distruse, dovezile arheologice au fost interpretate gresit sau tendentios. Si toate astea pentru ca alte localitati sa ocupe locul ce ni se cuvenea noua. Singurul om de stiinta care s-a aplecat obiectiv asupra problemei a fost marele nostru istoric, Nicolae Iorga. Tocmai terminase de scris «Istoria Bradului», insa legionarii l-au asasinat chiar din aceasta cauza, pentru ca rezultatele cercetarii sale sa nu ajunga la marele public. Opera marelui istoric a supravietuit insa in mod miraculos si se afla in posesia primarului nostru. In curand va vedea lumina tiparului, iar manuscrisul va ocupa un loc de cinste in Biblioteca Caminului Cultural. Faptul ca Nicolae Iorga, chiar in noaptea dinaintea asasinarii, a scris o poezie intitulata «Brad batran», cu referire clara la trecutul comunei noastre, nu va spune nimic? Interesele meschine si calculele politicianiste n-au reusit insa s-arunce decat vremelnic un con de umbra asupra localitatii noastre. Dar, ca-ntotdeauna, adevarul iese la iveala, precum untdelemnul deasupra apei. A trebuit, si-acum ne dam seama ca nu-i o pura intamplare, ca domnul Florin Fratica s-ajunga, prin gratia lui Dumnezeu si vointa a 1912 bradeni (53,79%), primarul nostru, inaugurand o adevarata Epoca de Aur pentru Bradu. Stralucita dezvoltare pe care-a cunoscut-o localitatea noastra, de cand destinele ne sunt conduse de cel mai vrednic si capabil primar care s-a vazut vreodata pe pamant romanesc, este pe masura trecutului istoric al acestor locuri. Si, vorba cantecului, «la trecutu-ti mare, mare viitor»! Contele de Bradu
Posted on: Fri, 18 Oct 2013 07:04:34 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015