McDonald’s este una din marile corporatii mondiale care detin terenuri in tari sarace, cumparate de la conducatori (infometati dupa bani), indepartand mici fermieri care traiesc acolo si care cultiva pentru a-si hrani familiile. Acesti oameni sunt obligati sa munceasca pentru a exporta hrana in SUA; unele tari din “lumea a treia” ale caror copii sufera de foame exporta cereale ca nutret pentru animale, pentru vitele transformate mai tarziu in “burgers”. Astfel McDonald’s este si el direct responsabil de imperialismul economic care tine in foamete majoritatea populatei din Africa, America Centrala si de Sud. In America de Sud cerealele sunt date vitelor menite sa produca carnea din “hamburgeri”. Vitele consuma de 10 ori mai multe cereale si soia decat oamenii; o calorie din carne este echivalenta a 15 calorii din cereale. Astfel, din 145 milioane de tone de cereale date animalelor se produc doar 21 milioane tone de carne si produse din carne; o risipa de 124 milione de tone pe an in valoare de 20 miliarde de dolari, suma care ar putea oferi hrana, haine si adapost tuturor oamenilor saraci din lume. In fiecare an o portiune de padure tropicala de marimea Angliei este defrisata, un miliard de oameni depinzand de apa pe care o furnizeaza aceste paduri, care retin apa din ploi si o elimina gradat. Dezastrul din Sudan si Etiopia este in mare parte datorat defrisarilor. In Amazonia, unde exista aproximativ 100.000 ferme producatoare de carne, ploile torentiale erodeaza zonele defrisate maturand solul. Aceste zone arse de soare sunt nefolositoare agriculturii; se estimeaza ca distrugerea acestor paduri duce la disparitia a cel putin o specie de animale, plante sau insecte, la interval de cateva ore. McDonald’s si Burger King sunt doua din multele corporatii americane care folosesc otravuri mortale pentru a distruge zone mari de padure din America Centrala, zone care sunt transformate in pasuni. Nu numai ca participa la acest dezastru ecologic, dar si forteaza triburile din zonele respective sa-si paraseaca pamanturile pe care traiesc de mii de ani. Mancarea produsa in “mc-restaurante” este plina de zahar, sare(sodium), grasime si produse de origine animala, dar ii lipsesc fibrele, vitaminele si mineralele, carente care cauzeaza cancer si boli de inima (cauze principale ale mortalitatii). Deorece contine 48% apa si este plina de zahar si sodiu, “ mc-mancarea “ nu satura si produce dependenta (rezulta mai mult profit pentru ei). 70% din intoxicarile alimentare sunt datorate carnii. Cand animalele sunt macelarite carnea poate fi infestata cu fecale, urina sau continul intestinelor ducand la infectii diverse cauzate de bacterii. Pentru a combate aceste infectii fermierii injecteaza animalele cu doze de antibiotice, care in combinatie cu hormonii de crestere si pesticidele din cereale, se depun pe tesutul animalelor si mai departe pot afecta sanatatea oamenilor cu o dieta pe baza de carne. Restaurantele McDonald`s vand zilnic milioane de “burgers”, asta insemnand un macel constant, zi de zi, al animalelor nascute si crescute pentru a fi transformate in “gustoasele burgers”. Multe din aceste animale, in special porcii si gainile, isi traiesc toata viata in spatii mici si conditii artificiale, fara aer, lumina solara sau posibilitatea de a se misca. Dorind sa scape, unele animale mor strangulate (ele nu au posibilitatea de a alege, dar noi putem alege sa nu le mai mancam). Desi 80% din angajati lucreaza “jumatate de norma” shimbarile anuale sunt de 60% (in America fiind de 300%), nu este neobisnuit ca angajatii din restaurante sa plece doar dupa cateva saptamani. Piata obliga angajatii sa lucreze in continuare in conditii mizere, peste program si pentru salarii mici “Mc-ul” are o politica impotriva sindicatelor si concediaza toti angajatii care doresc formarea acestora (singurele locuri in care s-au format sindicate sunt Suedia si Dublin). O alta corporatie multinationala care militeaza impotriva sindicatelor si este responsabila de actele violente asupra muncitorilor este Coca Cola. In Columbia, peste jumatate din muncitorii ramasi fara slujba sunt lideri sindicali ei riscand sa-si piarda protectia oferita de stat in fata violentei armatelor paramilitare. Refuzul de a ajuta muncitorii sa se acomodeze si fortand 500 de muncitori sa se pensioneze mai devreme sunt o parte din tacticile de eliminare a sindicatelor. Pentru a protesta impotriva practicilor companiei Coca Cola 30 de sindicalisti au facut greva foamei timp de 12 zile. Acest conflict intre Coca Cola si muncitori sai dateaza dintr-o perioda in care compania avea si are profituri record; in primul sfert a lui 2004 a castigat 1,3 miliarde de dolari (o crestere cu 30% fata de anul trecut). Grevele muncitorilor scot la lumina violenta folosita impotriva lor, in timp ce greva foamei continua in Cartagena, Barranquillq, Cucuta, Cali, Medllin, Barrancabermeja si Bucaramanga, paramilitari din orasul Palmira amenintau muncitorii cu moartea daca nu paraseau orasul in 90 de zile. Pe la sfarsitul anilor `80-`90 muncitori de la Coca Cola au fost asasinati si 67 au fost amenintati, rapiti, iar familiile lor sunt constant tinte pentru a-i obliga pe lideri sa renunte la activitatile sindicatelor. Sinaltrainal (sindicatul national al muncitorilor din industria mancari din Columbia) acuza Coca Cola pentru folosirea paramilitarilor de dreapta (fortele unite de auto-aparare din Columbia), care omoara si terorizeaza muncitori. Fiul unui lider al muncitorilor Limberto Carranza de numai 15 ani a fost rapit, tatal acestuia a primind un telefon in care i se spunea: ”sindicalist nenorocit, o sa te omoram … si daca nu putem sa te omoram, iti omoram familia”. Rapitorii au batut copilul, l-au torturat si i-au spus ca tatal lui este pe lista cu oameni ce urmeaza a fi asasinati. Toate aceste violente impotriva muncitorilor apar in perioade de conflict intre sindicate si companie, cum ar fi greve, negocieri de contracte si proteste. Muncitorii din Guatemala au reusit sa-si patreze sindicatul doar prin ocuparea unei fabrici in Guatemala City, timp de un an, cand tara era in mijlocul unui razboi civil sangeros. Ca multe alte corporatii multinationale, Coca Cola beneficiaza de pe urma ineficientei sindicatelor schimbate care apar dupa ce muncitorii sunt intimidati, si asta pentru ca sindicatele slabe nu pot lupta impotriva reducerilor de personal, salariilor mici, contractelor “flexibile”, impotriva amenintarilor si asasinarilor selective. Intre anii 1992 si 2002 in jur de 6700 de muncitori de la Coca Cola au fost concediati, 80% din forta de munca fiind compusa din nesindicalisti, muncitori temporari care au salarii de 4 ori mai mici decat cei care se afla in sindicate. Apartenenta la sindicate a scazut de la 12% in 1990 la 3,2% in prezent, iar sonajul a crescut de la 10,5% la 19,7% in aceeasi perioda (in Columbia). Ca si Coca Cola, Nike, cunoscuta companie producatoare de articole sportive se bazea tot pe exploatarea muncitorilor, mare parte din acestia fiind copii. Nike este acuzata de folosirea copiilor in productia de mingi de fotbal in Pakistan.In Pakistan se traieste cu un venit de 5 dolari pe zi, din venitul unei persone sunt hranite alte 10. Munca pe baza de copii se intalneste peste tot in Pakistan, dar cel mai mult apare in nord-vest de provincia punjab adica in Sialkot. Pakistanul are 1 milion de oameni si un important centru de producere a bunurilor de export pe pietele internationale (in special articole sportive). In 1994 exporturile din Sialkot au adus 385 milioane de dolari Pakistanului. Copiii sunt folositi in Sialkot atat in sectorul pentru export cat si in cel domestic. Desi munca pe baza de copii este impotriva legii in Pakistan, guvernul nu doreste sa faca nimic in aceasta privinta (atat timp cat aceasta forma de sclavie le aduce venituri). Educatiei i se da foarte putina atentie atat timp cat primeste 3% din buget, in compararie cu armata, care primeste 30%. Daca mergi la magazin si ii cumperi copilului tau o minge de fotbal (nike) este foarte sigur ca acea minge sa fie facuta de un copil de varsta copilului tau sau chiar mai mic. Jumatate din mingile de fotbal produse mondial sunt facute in Pakistan si fiecare trece printr-un proces in care sunt implicati copiii. Aceasta problema nu apare doar in Pakistan, ci peste tot in lume. Peste 200 de copii, multi cu varste cuprinse intre 4 si 5 ani, sunt implicati in linia de productie, majoritatea in Asia (India,Bangladesh si Indonezia, vezi pe eticheta made in…). Nike obisnuiste sa isi produca marfa in tarile in curs de dezvoltare care au forta de munca ieftina, guverne autoritare si in care nu se pun in practica drepturile omului. Deci succesul companiei nu se bazeaza pe produse de calitate si campanii publicitare bune, ci pe sudoarea muncitorilor si copiilor torturati si exploatati. Singura modalitate de a opri sclavia copiilor este boicotarea companiilor care exploateaza copii (sau muncitorii in general), prin oprirea consumului si prin divulgarea informatiilor legate de acestea. Sa nu se creada ca, prin cumpararea produselor, copiii primesc mai multi bani si o duc mai bine. Nu se face altceva decat incurajarea sclaviei copiilor, incurajarea cresterii natalitatii, cresterea numarului de ateliere in care sunt exploatati muncitorii si lasarea educatiei de-o parte; atata timp cat parintii copiilor care lucreaza in fabrici ar dori ca ei sa lucreze din ce in ce mai mult. Daca se face acest lucru, din ce in ce mai multi copii vor fi cumparati si vanduti pe piata neagra. Incurajnd munca pe baza de copii, nu numai ca luati cei mai frumosi ani din viata acestor copii incenti, dar le si refuzati dreptul la educatie si libertate. Aparitia companiei Nike pe piata pakistaneza o fost o strategie de mult gandita. Stiind foarte bine de folosirea copiilor in fabrici, Nike nu a facut nimic pentru a preveni acest fapt in fabricarea mingilor, mai mult, si-a crescut profiturile. Alte exemple de locuri in care Nike a ajuns si in care poate scapa usor cu practicile sale de munca ilegale sunt: Vietnam, China, Indonezia, Bangladesh si India. Nike nu face altceva decat sa caute mana de lucru foarte ieftina in orice conditii. De exemplu in Indonezia o fata de 12 ani lucreaza 70 de ore pe saptamana facand pantofi Nike in conditii insalubre. Cand cineva spune ca lucreaza pentru Nike este vazut intr-o lumina buna. Dar daca acel cineva este un copil de 9 ani sau mai mic? Ce imagine iti faci tu, drept consumator al unor produse ce provin din sclavia copiilor? Cosumatorii ar trebui sa ia masuri imediat si in primul rand sa nu mai cumpere produsele corporatiilor multinationale, in special din SUA, care sunt vinovate de sclavia copiilor, exploatarea muncitorilor (amenintati sau asasinati), distrugerea ecosistemului, masacrarea animalelor, sporirea gradului de poluare… In loc sa spui “just do it” spune “do it yourself”, in loc sa faci parte dintr-o societate de consum care iti limiteaza posibilitatile si te transforma pe zi ce trece intr-un sclav mai bine distruge-o, inainte sa te consume si pe tine. Toate aceste produse pe care marile companii ni le baga pe gat si de care nu avem nevoie nu fac altceva decat sa ne transforme in niste indivizi lipsiti de personalitate. Ne indepartam cat mai mult de noi insine si de spiritul nostru. Statul cu mainile in san, in continuare, nu duce decat la o viata in minciuna si mizerie, la robotizarea generala. Solutia pentru a schimba ceva este refuzul capitalismului. Nu incercati sa faceti parte din sistem, informati-va cat puteti si luptati pentru libertatea voastra si a celorlalte fiinte pentru ca doar noi suntem stapani pe vietile noastre.
Posted on: Sun, 20 Oct 2013 15:25:41 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015