Mediatizarea APIA în presa centrală Joi, 24 octombrie 2013 1. Daniel Constantin: Agricultura are în jur de 10% din totalul exporturilor în Israel Agerpres Agricultura deţine 10% din totalul exporturilor realizate în Israel, în condiţiile în care, numai în primele opt luni din acest an, exporturile totale ale României în această ţară au totalizat 215 milioane de dolari, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care se află în aceste zile într-o vizită oficială în Israel. Am avut o scurtă discuţie cu ministrul israelian al Economiei, dar şi cu cel al Energiei, ambii fiind prezenţi la deschiderea oficială a târgului WATEC 2013, expoziţie de renume mondial care reuneşte companii de top israeliene şi internaţionale. Am transmis nu numai salutul României, ci şi interesul ţării noastre pentru continuarea colaborării la nivel politic şi economic. Ei sunt foarte practici şi de fiecare dată vor să vadă cum putem să îmbunătăţim colaborarea şi care sunt produsele româneşti care pot fi exportate. Există potenţial pe acest segment, mai ales că anul trecut am exportat în total, în Israel, produse de 160 de milioane de dolari, iar anul acesta, numai pe 8 luni, am ajuns la 215 milioane de dolari. Din totalul exporturilor în Israel agricultura are în jur de 10% , a declarat Constantin. El a reiterat în cadrul discuţiilor cu oficialii israelieni interesul părţii române de a organiza cât mai curând următoarea şedinţă comună de Guvern româno-israeliană. Există o dorinţă de ambele părţi de organiza o şedinţă comună de Guvern, la Bucureşti, după cea din 2011, de la Ierusalim. Ne-am dori ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, cel mai probabil anul viitor, a adăugat şeful MADR. În prima zi a vizitei oficiale în Israel, Daniel Constantin a avut întâlniri cu reprezentanţii unor companii care investesc în sisteme de irigaţii, unele fiind deja prezente în România, iar altele sunt interesate de planurile de viitor ale României pe partea de irigaţii. Sunt companii israeliene care sunt deja în România, lucrează pentru companii din România şi investesc în irigaţii, dar şi companii care vor să vină să vadă care sunt planurile României de viitor pe partea de irigaţii. Sunt doar tatonări, eu sper însă să se şi concretizeze într-un viitor apropiat pentru că sistemul de irigaţii reprezintă o prioritate în România. Orice fel de soluţie inovatoare pe care o identificăm şi care poate duce la obiectivul nostru final şi anume la reducerea preţurilor pentru fermieri trebuie luată în considerare. La târgul pe care l-am vizitat am văzut ultimele tehnologii dezvoltate pe zona de irigaţii, în special pe zona de instalaţii de irigaţii, dar şi de aportul de tehnologie şi de management al apei, pe tot ceea ce înseamnă staţii de epurare şi de facilităţi pentru mediul urban şi mediul rural, a mai spus Daniel Constantin. Oficialul MADR a subliniat că miercuri dimineaţă a avut deja discuţii cu potenţiali investitori interesaţi de a intra pe piaţa din România, după care va merge în Palestina, unde va fi primit de premierul palestinian, Rami Hamdallah, chiar dacă, iniţial, această primire nu era în program, iar în cursul zilei de joi, se va întâlni cu Yair Shamir, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Israel. În cadrul turului expoziţiei WATEC de marţi, ministrul român a vizitat standurile companiilor israeliene în domeniul irigaţiilor şi al tehnologiei resurselor de apă care desfăşoară activităţi şi în România, precum Mekorot, Tahal Group sau Odis Filtering Ltd. Pentru ziua de 23 octombrie 2013, în programul oficial figurează o întâlnire cu reprezentanţii Camerei de Comerţ Israel - România, la care vor fi prezenţi Shalom Simchon, fost ministru al Agriculturii şi fost ministru al Industriilor şi Comerţului, Chemmy Peres, fiul preşedintelui Shimon Peres, investitorul Avshalon Vilan, preşedinte al Federaţiei Fermierilor Israelieni, precum şi companii israeliene membre ale Camerei de Comerţ, interesate în proiecte din domeniul agriculturii din România. Tot pe 23 octombrie, ministrul Daniel Constantin va merge în Kibbutzul Naan, pentru a vizita compania Naan Dan Jain, furnizor mondial de soluţii personalizate de irigare, eficiente din punct de vedere al costurilor. În după amiaza zilei de 23 octombrie, delegaţia română va merge la Ramallah, Palestina pentru a se întâlni cu ministrul Agriculturii, dar şi cu alţi demnitari palestinieni. În cadrul întrevederilor bilaterale vor fi discutate subiecte de interes pentru cele două ţări - investiţiile bilaterale în domeniul agriculturii, schimbul de experienţă în domeniul sanitar - veterinar, iniţierea şi dezvoltarea de proiecte bilaterale în domeniu, sistemul de carantină agricolă la graniţa ţării, sistemul românesc de înregistrare a insecticidelor şi pesticidelor. În ultima zi a vizitei, 24 octombrie 2013, ministrul Daniel Constantin împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu vor vizita, în Israel, Organizaţia de Cercetare Agricolă (ARO), institut de cercetare ce acoperă domeniile privind ştiinţa plantelor, animalelor, protecţia plantelor, solului şi apei, ştiinţa mediului înconjurător, inginerii agricole etc. Principalul obiectiv al agendei de joi îl reprezintă întâlnirea cu Yair Shamir, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Israel, prilej cu care va fi semnat de către cei doi demnitari Memorandumul privind cooperarea în domeniul agriculturii cu accent pe dezvoltarea rurală, producţia zootehnică, sănătatea plantelor şi irigaţii. Ministrul român al agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin, alături de secretarul de stat Daniel Botănoiu şi de directorul de cabinet Vlad Mustăciosu, efectuează o vizită oficială în Israel şi Palestina în perioada 22-24 octombrie a.c. 2. Ministrul Agriculturii va susţine creşterea cofinanţării comunitare, de la 75% la 85% Rnews.ro În cadrul reuniunii Consiliului Miniştrilor din 23 septembrie, Preşedinţia Lituaniană doreşte găsirea unei soluţii pentru finalizarea pachetului de reformă PAC, astfel încât să se poată atinge un acord în cadrul trialogului cu Parlamentul European în legătură cu aspectele ce ţin de viitoarea perspectivă financiară – MFF. În acest sens, din perspectiva Parlamentului European au rămas deschise subiectele privind Pilonul I – degresivitatea plăţilor directe (plafonarea) şi din Pilonul II – ratele de cofinanţare. Având în vedere aspectele care vor fi puse în discuţie şi pentru care se va solicita miniştrilor agriculturii o eventuală revizuire a mandatului adoptat în Consiliul din iunie, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Daniel Constantin, va susţine creşterea cofinanţării comunitare de la 75% la 85% aplicată în zonele mai puţin dezvoltate (eligibilitate întreg teritoriul României, cu excepţia judeţului Ilfov) având în vedere impactul pozitiv asupra bugetului naţional, şi în ce priveşte degresivitatea plăţilor directe – menţinerea mandatului din iunie, respectiv un procent de reducere de 5% pentru sumele de peste 150.000 de euro. Preşedinţia lituaniană doreşte ca subiectele amintite să fie dezbătute în cadrul prânzului de lucru la nivel ministerial, având ca obiectiv obţinerea din partea miniştrilor agriculturii din UE a unui nou mandat de negociere cu Parlamentul European pentru trialogul stabilit pe 24 septembrie. O finalizare pozitivă a demersului Preşedinţiei va asigura adoptarea în termen a legislaţiei aferente pachetului PAC şi implicit a regulamentului de tranziţie pentru 2014, condiţie necesară pentru buna funcţionare a sectorului agricol şi de dezvoltare rurală din UE. 3. Dacian Cioloș: PAC oferă instrumente pentru a sprijini producția de lapte în zonele de munte AgroAzi.ro, preluare de pe Agerpres În baza noilor dispoziții privind plățile directe, statele membre pot decide să aplice alte sisteme, cum ar fi plăți legate de constrângeri naturale, și sprijin cuplat facultativ, pentru a direcționa ajutorul către zonele defavorizate, se arată într-un comunicat remis marți AGERPRES de biroul de presă al PSD. Noile norme, privind dezvoltarea rurală, permit statelor membre să elaboreze programe specifice pentru a aborda provocări specifice, inclusiv producția de lapte în zonele defavorizate. Intensitatea ajutorului pentru investițiile din agricultură în zonele cu constrângeri naturale poate fi majorată cu 20%, în comparație cu alte zone. Producătorii de lapte din zonele montane pot primi o plată care să reflecte pierderile de venituri și costurile suplimentare pe care le presupune producerea laptelui în regiunile respective. Noul regulament, privind calitatea, a introdus termenul de produs montan ca mențiune de calitate facultativă. Totul pentru a oferi producătorilor din zonele de munte un instrument eficient pentru o mai bună comercializare a produselor lor și pentru a reduce riscurile de confuzie în rândul consumatorilor în ceea ce privește originea produselor. Europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă a fost interesată și de protejarea acestor regiuni de munte, defavorizate și ultraperiferice, astfel încât să se poată evita renunțarea la creșterea animalelor și a producției de lapte. Tendința unor producători de lapte din zonele de munte și regiunile ultraperiferice de a renunța la agricultură, datorită eliminării sistemului de cote pentru lapte, are efecte asupra întregii piețe europene a laptelui, iar producătorii din aceste zone sunt cel mai grav afectați, deoarece oportunitățile de creștere rezultate în urma liberalizării nu pot fi valorificate în aceste regiuni, avertizează Viorica Dăncilă. Eurodeputata argumentează că agricultura practicată în aceste regiuni contribuie în mod semnificativ la conservarea și protejarea peisajului rural și a biodiversității, precum și la limitarea pericolelor naturale, constituind baza pentru o dezvoltare regională de succes, fără de care alte domenii economice, în special turismul, nu se pot dezvolta. În interpelarea sa, Dăncilă evidențiază și faptul că producțiile de lapte sunt mult mai mari în aceste regiuni decât în regiunile situate în locuri mai favorabile și reprezintă cea mai importantă ramură a producției agricole. 4. Irimescu: România nu poate prelungi interdicţia de vânzare a terenurilor agricole către străini, Bulgaria da AgroInfo.ro/Ferma România nu are prevăzută în tratatul de aderare posibilitatea prelungirii interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole către străini după 1 ianuarie 2014, în timp ce Bulgaria, Ungaria şi Lituania au specificat acest aspect în tratat, a declarat, marţi, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. „Bulgaria, Ungaria şi Lituania pot decide prelungirea interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole către străini după 2014 deoarece aveau prevăzut acest lucru în tratatul de aderare. România nu are prevăzută în tratatul de aderare posibilitatea prelungirii. Ne-au confirmat cei de la Comisie - DG Markt (The Internal Market and Services Directorate General). Practic, toate statele nou intrate sunt obligate să liberalizeze piaţa funciară, mai puţin cele trei, Bulgaria, Lituania şi Ungaria. La momentul respectiv nu s-a negociat de MADR acest aspect, a revenit în curtea Ministerului de Finanţe, iar ministerul a decis că nu vrea accize reduse şi a băgat accize mari la alcool şi toată lumea înjură acum şi că nu vrea să aibă probleme cu pământul. S-au bazat pe faptul că se vindea la persoane juridice”, a spus Irimescu. Parlamentul bulgar a adoptat, marţi, o decizie de prelungire a interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole către cetăţeni străini până în anul 2020. Potrivit Tratatului de Aderare a Bulgariei la UE, Sofia a putut beneficia de o perioadă de tranziţie până la 1 ianuarie 2014, după care era însă obligată să liberalizeze tranzacţiile cu terenuri agricole, dar perioada s-a prelungit. Oficialii de la Bruxelles oferă asistenţă României pentru un nou Proiect de lege În ceea ce priveşte proiectul României cu privire la vânzarea terenurilor către persoanele fizice, oficialii de la Bruxelles au anunţat că în prima sa variantă proiectul nu poate fi acceptat, însă au decis să ofere asistenţă în elaborarea unui document mai bun în acest sens. „Oficialii europeni au spus că se pot aplica unele excepţii, dar acestea trebuie să fie proporţionale cu obiectivele pe care le propunem. Ei nu prea au fost de acord nici cu faptul că le ceream celor care vor să achiziţioneze terenuri să deţină experienţă de 5 ani în agricultură, nici cu limitarea la 100 de hectare, considerând că există discriminări. Acum se lucrează la elaborarea unui nou proiect, pentru că în forma propusă nu va trece de Bruxelles”, a adăugat secretarul de stat în MADR. Potrivit proiectului de Lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, acestea vor putea cumpăra terenuri agricole situate în extravilan numai dacă au desfăşurat activităţi agricole pe o perioadă de cel puţin cinci ani şi fac dovada că au cunoştinţe în domeniul agricol. Arendaşii care doresc să cumpere teren agricol situat în extravilan trebuie să deţină calitatea de arendă pentru terenul respectiv, stabilită printr-un contract de arendă încheiat pe o perioadă de minim 5 ani pentru terenul ce urmează a se vinde şi să fie înregistraţi potrivit art. 1838 din Noul Cod Civil. În plus, proprietatea persoanei fizice, reprezentând terenuri agricole situate în extravilan, nu poate depăşi 100 de hectare. 5. Ce crede președintele Comisiei de agricultură despre impozitarea forfetară pe suprafață Agrointel.ro După ce acum o lună şi jumătate i s-a a tras atenţia că interzice accesul presei la şedinţele comisiei pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, şi că în comisie nu se lucrează miercurea, preşedintele Comisiei, deputatul de Vrancea Nini Săpunaru a mutat în teritoriu aceste întruniri. Ieri, şedinţa s-a ţinut la Buzău, prilej pentru fermierii şi primarii buzoieni să capete răspunsuri la problemele cu care se confruntă. „La Buzău, agricultorii ne-au ridicat o problemă legată de impozitare. Eu, spre exemplu, nu sunt de acord ca odată ce s-a introdus acest impozit forfetar pe suprafaţă – care de altfel nu este un impozit ci o formă de plată a cheltuielilor – agricultorii să mai fie impozitaţi în alt mod. Rămâne să discut la Ministerul de Finanţe şi să dau un răspuns pertinent peste două săptămâni pentru că este o problemă importantă pe care nu am mai întâlnit-o până acum, dar este posibil să existe în realitate”, a declarat deputatul vrâncean Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor. 6. Fonduri europene: Agricultorii de la munte cer sa fie sprijiniti prin viitorul PNDR 2014-2020 Agroromania.manager.ro Crescatorii de animale din zonele montane atrag atentia Ministerului Agriculturii ca dezvoltarea acestor zone este un obiectiv de interes national si solicita integrarea unui subprogram temnatic de dezvoltare in viitorul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 - 2020. Forumul Montan din Romania (FMR) a colaborat in 2012-2013 cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru reinfiintarea Agentiei Zonei Montane si a Centrului de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati — Vatra Dornei si pentru includerea in noul PNDR 2014-2020 a unui Subprogram tematic pentru zona montana, recomandat de Comisia Europeana. Mai mult, FMR a oferit MADR un concept de Subprogram tematic pentru ZMD — orizont 2040, iar in cadrul Aliantei RO-PAC a propus un program complet pentru dezvoltarea durabila a zonei montane pe baza calitatii produselor montane, prin PNDR 2014-2020. FMR solicita luarea in considere de catre MADR si includerea propunerii in noul PNDR, atragand totodata atentia asupra riscului efectelor economico-sociale, de inalta gravitate si irecuperabile, in caz de aplicare a unor masuri tardive, cu eficienta minima sau ineficiente, consecintele ample fiind de ordin economic, social, de mediu, cultural si strategic. ONG-istii spun ca zona montana a Romaniei (3 milioane ha. agricol, 850.000 ferme familiale, 3.560 sate, 2,1 mil. agricultori) a fost si risca sa fie profund marginalizata in continuare, cu efecte extrem de grave: depopulare tot mai accentuata, cu abandon agricol definitiv din partea tineretului, care pleaca in orase si strainatate unde ridica rata somajului; reduceri majore ale efectivelor de animale, a ingrasamintelor organice si degradarea grava a florei pajistilor montane — prin salbaticire, fenomen specific muntelui si irecuperabil in conditiile actuale. Specificitatea agro-rurala si a modului de viata montan sunt accentuate si radical diferite de zonele de campie/deal, necesitand masuri speciale, adaptate si recuperatorii. Nu se pot opri fenomenele de degradare si nu se poate asigura o dezvoltare agro-economica fara o politica speciala, institutii specializate si legislatie, adaptate realitatilor muntelui, mai sustin cei de la FMR. 7. Studiu CE: Agricultura sustenabilă a îmbunătăţit calitatea apei în UE Antenasatelor.ro În ultimele două decenii, poluarea cu nitraţi a apei a scăzut în parte datorită unei agriculturi mai sustenabile, arată un studiu dat publicităţii vineri, 18 octombrie a.c., de Comisia Europeană, transmite EFE. Din 1992, datorită aplicării Directivei privind nitraţii, concentraţiile de nitraţi au scăzut atât în apele de suprafaţă, cât şi în cele subterane, iar bunele practici agricole sunt mai răspândite. Deşi tendinţa generală este pozitivă, Comisia Europeană avertizează că, în unele ţări, persistă problema creşterii excesive a algelor, care prejudiciază ecosistemul. Potrivit comisarului european pentru mediu, Janez Potocnik, eforturile depuse de-a lungul anilor pentru reducerea poluării cu nitraţi a apei „dau roade”, dar totuşi, „mai sunt foarte multe de făcut pentru ca apele europene să fie într-o stare bună la orizontul anului 2015”. Acesta a menţionat, între altele, necesitatea de a se eficientiza folosirea fertilizanţilor. „Cu cât vom întârzia să acţionăm, cu atât mai mare va fi costul pentru mediul înconjurător şi pentru economie”, a avertizat Janez Potocnik. În ceea ce priveşte apele subterane, problemele sunt mai grave în Germania şi Malta, în timp ce în cazul apelor de suprafaţă, situaţia este mai critică în Malta, Regatul Unit şi Belgia. Totodată, în Europa, aproape patru lacuri din zece suferă de eutrofizare, apele dulci din Olanda fiind afectate cel mai puternic, potrivit comunicatului executivului comunitar. Comisia Europeană a lansat o consultare publică adresată administraţiilor, organizaţiilor neguvernamentale şi experţilor pe tema reducerii deşeurilor din plastic care populează oceanele Atlantic şi Pacific şi care pun în pericol numeroase specii marine, semnalează EFE. Consultarea va fi deschisă până la 18 decembrie şi va fi urmată de prezentarea unei iniţiative pe această temă a Comisiei Europene. 8. Credit de 90% de la banci pentru cumpararea terenului agricol Antenasatelor.ro Unul dintre proiectele initiate de Ministerul Agriculturii ar putea fi un ajutor pretios pentru cetatenii romani care vor sa inceapa afaceri in agricultura. Toti cetatenii romani care sunt interesati sa cultive cereale, legume, etc pot face un credit ca sa-si cumpere un teren de pana la 1000 ha. Una dintre principalele conditii pentru accesarea creditelor este ca investitorul roman sa aiba 10% din valoare, pentru ca restul sumei, de 90%, va fi acoperita din imprumut. Masura incurajeaza micii fermierii, dar si pe marii investitori roamni sa lucreze pamantul pentru ca, de anul viitor, strainii vor avea acces liber la cumararea terenurile din Romania. Terenurile agricole vor putea fi cumparate de catre romani cu un avans de doar 10% si o dobanda mai mica, dupa ce cinci banci vor semna intelegeri, in acest sens, cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). 9. Tot ce trebuie să știi despre fondul mutual, la cea de III-a ediție a „Focus on Agriculture” Recolta.eu Cea de-a treia ediție a evenimentului „Focus on Agriculture”, care va avea loc pe 31 octombrie și 1 noiembrie la INDAGRA, este dedicată fondurilor mutuale agricole, care vor deveni operaționale în România în primăvara anului 2014. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a anunțat săptămâna trecută că până la trei fonduri mutuale agricole pot fi înființate în România potrivit legislației în vigoare. Declarația lui Constantin vine după ce două asociații ale fermierilor - Federația Națională Pro Agro și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) - au anunțat că au început procedurile necesare pentru înființarea de astfel de fonduri. Ce sunt fondurile mutuale agricole Fondurile mutuale agricole sunt instrumente de stabilizare a veniturilor fermierilor care oferă compensații financiare membrilor pentru pierderi economice generate de evenimente de risc - boli ale animalelor, plantelor, incidente de mediu, etc - neacoperite în prezent de societățile de asigurări. În contextul pierderilor economice generate de secetă anul trecut, măsura este foarte așteptată în România. Cum se înființează fondurile mutuale În conformitate cu legislația în vigoare, fondurile mutuale agricole se înființează voluntar de către fermieri sau asociații ale acestora și vor funcționa ca ONG-uri constituite din fonduri publice (contribuție națională și din partea UE) în proporție de 65% și contribuțiile și cotizațiile membrilor în proporție de 35%. Pentru acreditarea unui fond agricol mutual în România, acesta trebuie să facă dovada că are în compenență membri care exploatează cel puțin 30% din suprafața arabilă a țării. Înființarea a două astfel de fonduri a fost deja anunțată, însă ministrul Agriculturii a declarat că speră că, în final, se va ajunge la un acord și va exista unul singur care va fi mai puternic decât mai multe fonduri mai mici. Cadrul legal necesar creării și funcționării fondurilor mutuale agricole în România a fost finanlizat în această vară, cu toate că acest lucru ar fi putut să se întâmple încă din 2007. Evenimentul „Focus on Agriculture”, organizat de Business Review, vine în întâmpinarea celor care vor să afle mai multe informații despre ce înseamnă, mai exact, un fond mutual, despre cum se înființează un fond mutual, la cât se va ridica contribuția fermierilor și cum se vor face despăgubirile. 10. Mânăstireanu a vorbit despre partea plină a paharului – exportul de taurine vii către China. Irimescu nu se bucură de acest lucru (Recolta.eu) Conferința „Reducerea TVA-ului scoate industria cărnii din insolvență” s-a transformat într-un pseudo-ring al declarațiilor... să le spunem contradictorii. În timp ce președintele ANSVSA, Vladimir Mânăstireanu, a vorbit celor prezenți despre noutatea privind tipărirea a 90 de certificate sanitar-veterinare necesare exportul cărnii de porc și taurine vii către piața din China, Achim Irimescu, un fin dar dur emitent de judecăți de valoare a afirmat că nu se bucură de faptul că țara noastră va exporta animale vii și nu produse cu plusvaloare. „Vă dau o veste în premieră - deja sunt în procesul de tipărire 90 de certificate sanitar-veterinare pentru exportul cărnii de porc și (...) taurinelor vii, care vor fi împărțite către toate punctele de frontieră de intrare din China și, probabil, în luna noiembrie (2013 – n.r.) vom semna eu, împreună cu ministrul AQSIQ – Serviciul Veterinar din China, protocoale care deja sunt parafate la nivel tehnic, privind exportul cărnii de porc și a taurinelor vii”, a precizat președintele ANSVSA. În replică, Achim Irimescu, deja binecunoscut pentru deranjul pe care l-a creat inclusiv premierului Victor Viorel Ponta prin lansarea veștii care a făcut înconjurul țării privind diminuarea TVA-ului la carne, a spus: „Este adevărat că s-au făcut eforturi foarte mari de către autoritățile române, ANSVSA-ul, în ceea ce privește ieșirea pe piețe străine. Și este mare lucru. Dar, din păcate, trebuie să recunoaștem că rezultatele nu au fost pe măsura eforturilor. Sunt producătorii români care exportă, din păcate, animale vii. Eu nu pot să mă bucur că exportăm animale vii. Valoarea adăugată este la carcasă, la produse procesate. Acolo trebuie să ajungem noi cu produsele noastre. Din păcate, în condițiile în care FAO spune, când marii analiști spun că urmează o criză alimentară acută pentru că se dublează cererea, România are potențial și noi nu reușim să ieșim pe piețele mondiale”, a adăugat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, un foarte bine documentat tehnician, un „guler alb” care a bătut culoarele Comisiei Europene pentru nu mai puțin de 13 ani. Și totuși... nu exportăm numai animale vii către Beijing O afirmație a lui Mânăstireanu care nu a atras comentarii acide din partea lui Irimescu a fost cea privitoare la răspunsurile (pozitive) din partea Beijingului, mai exact a AQSIQ, vizavi de protocolul privind procesatele din carne de porc și de chestionarele referitoare la carnea de vită, produsele din carne de vită, carne de pasăre și produse din carne de pasăre, respectiv lapte și produse din lapte. Că totul este roz precum culoarea cărnii de porc pe relația economico-comercială România - China (cel puțin la nivel de exporturi de hrană necesară unei populații de 1,3 miliarde de locuitori și aflată în creștere) o confirmă inclusiv Liu Qiwei, consilierul comercial al Ambasadei RP Chineze la București. Oficialul a vorbit de necesitatea importului pe piața chineză a unor produse agroalimentare de calitate bună. „Prin eforturile comune depuse de către instituțiile de resort din cele două țări, în curând, se vor semna două acorduri, așa cum a spus și domnul președinte (Vladimir Mânăstireanu – n.r.) - pe bovină vie și altul pe carne de porc. Acesta este un lucru important pentru ambele părți. (...) Vă dați seama. China este o piață cu o populație de 1,3 miliarde de oameni, una foarte mare. Important este să existe o ofertă de produse agroalimentare de calitate bună, adică produsele din România”, a adăugat Liu Qiwei. Același Irimescu, cu o oarecare reținere în glas de această dată, s-a exprimat și vizavi de criza mondială de alimente... care stă să se „declanșeze”. Când și-a adus aminte însă de exportul de animale vii către statul asiatic, oficialul MADR a prins curaj și reiterat ideea că pentru țara noastră, comerțul peste graniță cu animale vii nu ne este de ajutor. „China a declarat clar - adjunctul ministrului (Agriculturii – n.r.) a declarat clar într-o conferință: «China dorește să importe alimente». Se deschide (...), ați văzut, pentru carnea de porc și bovine vii (piața de export din România către statul asiatic – n.r.). Totuși, eu nu sunt bucuros pentru bovine vii, sincer vă spun dar, mă rog, există o parte a comerțului și cu acest segment, cu animale vii, să spunem”, a conchis Irimescu. Potrivit INS, problemele majore de echilibrare a schimburilor comerciale apar în primul rând pe relațiile cu Kazahstan (sub patru procente grad de acoperire, cu exporturi în scădere sub 70% față de anul 2011), China (sub 20% și tot cu exporturi în scădere, dar sub cea a importurilor) și Rusia (circa 46% grad de acoperire, dar cu exporturi peste pragul de un miliard de euro). Spre sfârșitul acestei veri, inspectorul General al AQSIQ - Administrația Generală pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei din China, Xiang Yuzhang, se declara încrezător că schimburile comerciale din domeniul alimentelor de origine animală și siguranța alimentelor vor cunoaște o dezvoltare foarte bună în perioada următoare. Afirmația era făcută cu ocazia semnării Memorandumului de Înțelegere privind Sănătatea Animală și Siguranța alimentelor între AQSIQ și ANSVSA, eveniment care a avut loc la sediul ANSVSA. China se bazează deja pe exporturile românești de carne de porc, pasăre și bovine pentru reproducție, fiind cunoscut faptul că statul asiatic are „o populație numeroasă”, este cea mai mare țară în curs de dezvoltare (consum de proteină animală aflată în creștere – n.r.), iar România este un membru important în Uniunea Europeană, „unul fără boli majore înregistrate la bovine (boala vacii nebune, boala limbii albastre și febra aftoasă)”, declarau în exclusivitate pentru Recolta.eu surse din cadrul ANSVSA. 11. Exporturile româneşti de carne în UE, salvate la limită Adevarul.ro UE nu acceptă importul de carne din România dacă nu ţinem sub control bolile animalelor Banii necesari pentru supravegherea sanitar-veterinară a fermelor exportatoare vor fi alocaţi la prima rectificare bugetară. În caz contrar, riscăm interdicţia accesului pe pieţele externe. Industria cărnii, care trimite la export între 20% şi 40% din produsele sale, lucrează acum pe muchie de cuţit pentru că medicii veterinari nu mai au fondurile necesare la supravegherea sanitară a fermelor. Fără atestarea sanitar-veterinară, exporturile ar fi compromise, pentru că pe pieţele externe concurenţa este extrem de dură şi autorităţile din diverse ţări atât aşteaptă, ca România să nu poată dovedi că ţine sub control bolile animalelor. În această situaţie s-a ajuns din cauză că – din greşeală sau nu – bugetul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a fost redus tocmai la capitolul destinat aplicării Programului Strategic 2013 (adoptat prin HG nr. 341/2012), prin care se asigură supravegherea fermelor. Adevărul a semnalat riscul interzicerii de către UE a exporturilor româneşti de carne. În acest moment, potrivit reprezentanţilor veterinarilor, în câteva judeţe sunt deja oprite operaţiunile de supraveghere sanitară (din lipsa fondurilor), aşa că riscurile cresc pe zi ce trece. De aceea, asociaţiile reprezentative ale medicilor veterinari au înaintat solicitări Ministerului Finanţelor în vederea suplimentării – mai exact, corectării – bugetului ANSVSA, astfel încât supravegherea sanitară să se reia pe cât posibil mai repede, iar semnalele primite sunt pozitive. Acoperire bugetară din mai multe surse „Încă din septembrie am înaintat solicitări Ministerului Finanţelor, pentru a obţine bugetul necesar aplicării Programului Strategic 2013, şi am înţeles din ultimele discuţii că va fi o rectificare în sens pozitiv a bugetului ANSVSA. Necesarul estimat de noi este de 96 de milioane de lei“, a declarat pentru „Adevărul“ Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari. De cealaltă parte, la nivelul Ministerului Finanţelor, „se pare că s-a înţeles amploarea riscurilor şi va exista o suplimentare cu 30-40 de milioane de lei a fondurilor pentru Programul Strategic 2013, iar restul până spre 70 de milioane de lei ar urma să se asigure din resursele interne ori atrase de către ANSVSA“, ne-au declarat surse apropiate acestor negocieri. „Această sumă, care va fi alocată la prima rectificare bugetară (n.n. – săptămâna viitoare), acoperă cu greu, la limită, cheltuielile necesare supravegherii şi atestărilor sanitar-veterinare“, ne-au mai spus sursele noastre. Plăţile, oprite din vară „Autoritatea a ajuns la fundul sacului şi nu mai are buget pentru nicio Direcţie Sanitar-Veterinară judeţeană, avem plăţi nefăcute şi facturi neîncasate încă din iulie. Călăraşiul, de exemplu, a oprit miercuri toate operaţiunile pe Programul Strategic şi la carne, şi la lapte, astfel că riscurile cresc în fiecare zi. Aceeaşi situaţie se întâlneşte în tot mai multe judeţe şi sunt 3.000 de cabinete veterinare prinse în acest blocaj financiar. Riscăm falimentul şi o să fim nevoiţi să ne recuperăm banii acţionând instituţiile în instanţă“, ne-a declarat Ilie Tîlpeanu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Medicilor Veterinari. El a explicat şi care ar putea fi efectele imediate ale opririi activităţilor de monitorizare sanitară: „În primul rând, nesupravegherea pestei porcine va duce la interdicţia exporturilor de porci în UE, iar din cauza tuberculozei la bovine riscul este să nu mai putem exporta lapte. Oile şi caprele riscă boli virale, iar nesupravegherea lor poate duce la interdicţia exporturilor către ţările arabe sau China. Tocmai ce obţinusem deschiderea acestor pieţe pentru România! Plus că în această perioadă trebuie demarată campania de vaccinare antirabică la câini şi pisici; lipsa acestui vaccin poate duce, în cazul muşcăturilor, la o transmisie către om a rabiei“. În fine, liderii patronali mai spun că dacă tăierea bugetului pentru Programul Strategic 2013 a fost o eroare, nealocarea de fonduri la proxima rectificare ar fi „o greşeală impardonabilă“. Ar fi „o greşeală gravă, cu efecte negative asupra întregii industrii alimentare şi chiar asupra sănătăţii populaţiei“, a concluzionat Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România. Reducerea TVA nu va ieftini mezelurile Reducerea Taxei pe Valoare Adăugată la carne se va reflecta iniţial în calitatea produselor, nu în preţ. „La un preţ corect, vom avea un produs corect“, a declarat ieri secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu. „Pentru consumatori, măsura de reducere a TVA la carne nu înseamnă în prima fază reducerea preţului, trebuie să fim foarte clari! Pentru consumatori, ar trebui să fie un produs corect. Un producător, pentru a oferi la un preţ mai mic în condiţiile unui TVA mare, poate să modifice reţeta“, a spus Irimescu, prezent la conferinţa de deschidere a Târgului Internaţional CARNEXPO 2013. El a susţinut că, atenţie, în România, preţul cărnii este mult mai mic comparativ cu cel practicat în unele state din Vest. „De exemplu, în Belgia, preţul pe kilogram la carnea de porc nu scade sub 10 euro, în timp ce pentru carnea cu o calitate deosebită urcă şi la 20 de euro“. Însă comparaţia cu Belgia nu este deloc inspirată, având în vedere că acolo salariul mediu pe economie trece de 2.000 de euro, în timp ce la noi încă n-a ajuns la 400 de euro. „Noi sperăm că, după analiza care va fi făcută la sfârşitul acestui an, în a doua jumătate a anului viitor să avem TVA redus la carne“, a spus directorul general al Cris-Tim, Radu Timiş. 12. Un proiect de ordin al Ministerului Agriculturii reglementează reţeta magiunului de prune şi a gemurilor. Doar produsele care respectă normele impuse prin actul normativ vor putea fi comercializate sub titulatura de magiun sau gem. Economica.net Magiunul de Topoloveni va fi promovat în Elveţia, Norvegia şi Rusia până în 2016 Conflictul dintre retailerul german Lidl şi compania Sonimpex, producătorul celebrului brand Magiun de Topoloveni a ajuns la final. După mai bine de un an de când cele două companii au apelat la instanţă, Ministerul Agriculturii a lansat spre dezbatere un proiect de ordin care reglementează normele cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor, marmeladelor de fructe, a piureului de castane îndulcit şi a magiunului de prune. Dacă actul normativ va intra în vigoare, nici un produs care nu va respecta aceste norme nu va mai putea fi comercializat sub aceste denumiri. Proiectul a fost realizat la iniţiativa noastră. Astăzi (marţi n.red) s-au terminat şi cele cinci zile de opoziţie. Patronatul Romconserv a fost de acord, a declarat pentru ECONOMICA.NET Bibiana Stanciulov, directorul general şi proprietara Sonimpex, care a reuşit în vara acestui an, după 100 de ani, să standardizeze reţeta magiunului de prune. Vom şti ce mâncăm Stanciulov susţine că legiferarea unor norme de producere şi comercializare a magiunului de prune şi a gemurilor va aduce linişte în piaţă, iar consumatorii vor şti exact ce consumă. Va exista magiun de prune, care se va produce din prune şi gem de caise care se va produce din caise şi pastă de fructe din E-uri şi conservanţi. Cea mai mare tragedie pentru mine este că, acum, românii văd gemuri şi magiunuri la 7-8 lei şi cumpără, pentru că sunt mai ieftine, iar ei nu sunt informaţi cu privire la ingredientele acestor produse a explicat managerul Sonimpex care estimează piaţa neagră a magiunului la 4 milioane de euro. Piaţa neagră a magiunului este de 4 ori mai mare ca piaţa mea, a declarat Stanciulov, care a raportat anul trecut afaceri de aproximativ 1 milion de euro cifră de afaceri şi estimează o creştere pentru anul acesta, dacă va reuşi să exporte faimoasele gemuri şi în Elveţia. Amintim că Magiunul de Topoloveni va fi promovat în Elveţia, Norvegia şi Rusia, pe o perioadă de trei ani, respectiv 2013-2016, după ce reprezentanţii companiei Sonimpex şi cei ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au semnat contractul de finanţare din fonduri europene în valoare de 981.613 de euro. Cresc uşor preţurile Oficialii Romconserv, patronatul din domeniu, susţin că intrarea în vigoare a proiectului de act normativ va însemna câştigarea luptei împotriva produselor contrafăcute. Noi luptăm împotriva celor care contrafac, împotriva celor care vând pe post de gem de zmeură produse pe bază de esenţă de zmeură pe suport de morcov sau pe suport de măr cu morcov. Vrem ca în borcan fructul să fie clar definit. Până acum a avut loc o inducere în eroare a consumatorului, pentru că s-au comercializat sub denumirea de gem sau magiun produse care pot fi denumite oricum, dar nu aşa, a declarat pentru ECONOMICA.NET Aurel Tănase, preşedintele Romconserv. În ceea ce priveşte impactul asupra consumatorilor, Tănase susţine că în urma introducerii acestor norme, calitatea produselor va creşte. De asemenea, vor fi mult mai sigure pentru sănătatea consumatorilor. Tănase se aşteaptă însă la o uşoară creştere a preţurilor. Va fi un efect uşor în preţ pentru că aceste contrafaceri au bulversat piaţa. Va fi un preţ corect, iar calitatea va creşte, ne-a mai declarat oficialul Romconserv. Ce vor conţine magiunul de prune şi gemul Potrivit proiectului de act normativ, magiunul de prune este definit ca o pastă groasă, omogenă, obţinută prin fierberea prunelor proaspete, după îndepărtarea părţilor necomestibile. De asemenea, produsul etichetat sub această denumire trebuie să prezinte un conţinut de substanţă uscată solubilă egal cu 55% sau mai mult. Totodată, la fabricarea produselor precum gem, magiun de prune, marmeladă, jeleu de fructe sau piure de castane îndulcit se pot folosi următoarele ingrediente: miere, suc de fructe (numai în gem), suc de citrice, în produsele obţinute din alte specii de fructe (numai în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra), suc de fructe roşii ( numai în gem şi în gem extra obţinut din măceşe); căpşuni, zmeură, agrişe, coacăze roşii, prune şi rubarbă; suc de sfeclă roşie (în gem şi jeleu obţinut din căpşuni, zmeură,agrişe, coacăze roşii şi prune); uleiuri esenţiale de citrice ( numai în marmeladă şi marmelada jeleu); uleiuri şi grăsimi comestibile ca agenţi antispumare; pectină lichidă (în toate produsele cu excepţia magiunului de prune); coajă de citrice (în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra); frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra (în cazul în care sunt obţinute din gutui); băuturi spirtoase, vin şi vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente, vanilie şi extracte de vanilie ( în toate produsele cu excepţia magiunului de prune); vanilină (în toate produsele cu excepţia magiunului de prune); seminţe de oleaginoase cum ar fi seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de susan sau seminţe de pin ( numai în magiun de prune); nuci, alune de pădure, caju, castanet, fistic, migdale, nuci Brazilia, nuci Macadamia sau nuci Pecan (numai în magiun de prune).
Posted on: Sun, 27 Oct 2013 09:20:40 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015