Mediatizarea APIA în presa locală Joi, 25 iulie 2013 A început controlul în fermele de vaci de lapte și carne Ziarul de Bacău Cei aproape 1.900 de fermierii băcăuani care au solicitat, în acest an, ajutorul specific acordat producătorilor de lapte și carne de vită din zonele defavorizate vor fi controlați, la fața locului, asupra veridicității datelor declarate. Controlul și supracontrolul au început acum o săptămână și vor avea loc până pe 15 ianuarie 2014. În județul Bacău, la Centrul județean al Agenției de Plăți și Implementare pentru Agricultură – ne-a informat directorul executiv al instituției, Gabriela Mazilu – au fost depuse 1.883 de cereri, față de numai 1.867 anul trecut, pentru 6.449 de animale (5.878 erau anul trecut), din care 5.951 sunt vaci de lapte (5.761 în 2012), șapte sunt bivolițe (ca și în 2012), iar 491 sunt vaci de carne (numai 110 anul trecut). “Controlul – a precizat Gabriela Mazilu – urmărește corespondența dintre numerele de identificare a animalelor solicitate în cerere cu cele găsite în ferme, bovinele existente în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) și nesolicitate în cerere, documentele pentru cazurile de forță majoră invocate, documentele justificative pentru crotaliile pierdute și cele care atestă ieșirile din efectiv, corespondența între localitatea în care a fost declarată exploatația și aceea în care se găsesc animalele, precum și respectarea standardelor eco-condiționale aplicabile terenurilor agricole și activităților agricole din fermă”. Orice neregulă constatată va reduce procentual valoarea ajutorului acordat, până la excluderea de la plată pentru anul în curs și implică sancțiuni multianuale. Bovina cu ambele crotalii pierdute este un animal cu nereguli, excepția fiind pentru o singură bovină pe exploatație, care se acceptă ca determinată dacă se identifică cu ajutorul pașaportului, a înregistrării în RNE și a înregistrării din Registrul individual al exploatațiilor și dacă există formularul de declarare a pierderii crotaliei, ca dovadă că au fost luate măsuri. Și nerespectarea standardelor de eco-condiționalitate poate atrage reducerea ajutorului specific. În județul Bacău, Zona Montană Defavorizată cuprinde localitățile Agăș, Asău, Balcani, Berzunți, Brusturoasa, Comănești, Dărmănești, Dofteana, Ghimeș-Făget, Mănăstirea Cașin, Oituz, Palanca, Slănic Moldova, Solonț, Târgu Ocna și Zemeș, iar Zona Defavorizată de Condiții Naturale Specifice localitățile Cleja, Colonești, Corbasca, Dealu Morii, Găiceana, Gioseni, Glăvănești, Gura Văii, Helegiu, Livezi, Motoșeni, Orbeni, Plopana, Răchitoasa și Stănișești. APIA: Respectarea Bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAEC 5 şi GAEC 8) Info Est Brăila Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la obligaţia fermierilor de a respecta Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC 5 şi GAEC 8), conform cărora nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. Referitor la GAEC 5: precizăm că nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor. Agricultorii care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare. Agricultorilor care nu respectă condiţia GAEC 5 li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafaţa arsă. Referitor la GAEC 8: precizăm că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente. Agricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor. Agricultorilor care nu respectă această condiţie li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a reducerilor şi excluderilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafaţa arsă. Precizăm că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) Protocolul de colaborare nr. 26/726/30470 din 29.02.2012 privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil (GAEC 5) şi la arderea pajiştilor permanente (GAEC 8). Se urmăreşte, prin acţiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriştilor şi a vegetaţiei, prin sancţionarea celor care încalcă aceste dispoziţii, de către toate cele trei instituţii semnatare ale protocolului. Ca urmare a numărului mare de incendieri din anii precedenti, ca masură de prevenire şi combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea GAEC 5 şi GAEC 8 să fie încadrată automat la gravitate mare şi să-i fie atribuită sancţiunea maximă în acest sens, prevazută de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultor. Subvenţii doar pentru fermierii care permit verificarea suprafeţelor declarate Strada de Buzău Anul acesta au fost înregistrate 24.797 de cereri pentru o suprafaţă totală de aproape 276.000 de hectare Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură atrag atenţia agricultorilor din judeţ că vor beneficia de subvenţii doar cei care care permit verificarea suprafeţelor agricole declarate. Aşadar, în cazul în care fermierii care cer sprijin pe suprafaţă refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea verificării la faţa locului a terenurilor agricole declarate de aceştia în cererile unice de plată pentru anul 2013, solicitările lor devin neeligibile. Totodată, cea mai importantă dintre condiţiile şi modalităţile de acordare a plăţilor directe, conform reglementărilor europene şi naţionale pe care trebuie să le respecte fermierii, este exploatarea unui teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin un hectar, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 ha (conform Art.7, alin.1, lit.a din OUG nr. 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare), iar în cazul livezilor tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1 şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 ha (conform PNDR-ului 2007-2013, versiunea consolidată). O altă cerinţă este şi aceea de respectare a eco-condiţionalităţii, reglementată prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, mai exact bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), cerinţele legale în materie de gestionare (SMR), cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu) și respectarea cerinţelor specifice pachetelor de agro-mediu solicitate. Pentru măsura 214 – plăţi de agro-mediu – este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei in vigoare), aceasta fiind o condiţie de eli- gibilitate. Anul acesta, APIA Buzău a înregistrat 24.797 de cereri depuse de agricultori, pentru o suprafaţă totală de aproape 276.000 de hectare. Anul trecut, instituţia a primit de la fermierii din judeţ 26.392 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 272.750 de hectare. Aşadar, în timp ce suprafaţa de teren pentru care au fost solicitate subvenţii a crescut anul acesta, numărul de cereri înregistrate a fost mai mic. Diferenţa, spun reprezentanţii Agenţiei buzoiene este determinată de faptul că mulţi dintre fermierii care deţineau suprafeţe mici au preferat să-şi comaseze terenurile cu fermele mari. APIA verifică suprafeţele agricole declarate de fermieri Cuget Liber Constanţa Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în această perioadă se desfăşoară controlul la faţa locului în vederea verificării suprafeţelor agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013. Condiţiile şi modalităţile de acordare a plăţilor directe, conform reglementărilor europene şi naţionale pe care trebuie să le respecte fermierii, sunt: - exploatarea unui teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 ha (conform art.7 alin.1 lit. a din O.U.G. nr. 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare); în cazul livezilor tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 ha (conf. PNDR 2007-2013, versiunea consolidată); - respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR), Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu); - respectarea cerinţelor specifice pachetelor de agro-mediu solicitate; pentru măsura 214 - plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei in vigoare), fiind condiţie de eligibilitate. În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţa devine neeligibilă. APIA: Fermierii, obligaţi să respecte “Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC 5 şi GAEC 8)” Ziarul Oltenaşul Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la obligaţia fermierilor de a respecta Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC 5 şi GAEC 8), conform cărora nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. Referitor la GAEC 5: precizăm că nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor. Agricultorii care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare. Agricultorilor care nu respectă condiţia GAEC 5 li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafaţa arsă. Referitor la GAEC 8: precizăm că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente. Agricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor. Agricultorilor care nu respectă această condiţie li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a reducerilor şi excluderilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafaţa arsă. Precizăm că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) Protocolul de colaborare nr. 26/726/30470 din 29.02.2012 privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil (GAEC 5) şi la arderea pajiştilor permanente (GAEC 8). Se urmăreşte, prin acţiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriştilor şi a vegetaţiei, prin sancţionarea celor care încalcă aceste dispoziţii, de către toate cele trei instituţii semnatare ale protocolului. Ca urmare a numărului mare de incendieri din anii precedenti, ca masură de prevenire şi combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea GAEC 5 şi GAEC 8 să fie încadrată automat la gravitate mare şi să-i fie atribuită sancţiunea maximă în acest sens, prevazută de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultor. Din 2015 se vor acorda subvenții de 177 de euro pe hectarul cultivat Jurnal Giurgiuvean *Susține Daniel CONSTANTIN, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Durabile Fermierii români ar putea primi în anul 2015 un sprijin de 177 de euro/hectar, pentru primele 30 de hectare din suprafața cultivată cu orice fel de cultură, urmând ca pentru restul suprafeței cultivate sprijinul să fie de numai 150 de euro pe hectar. În acest mod, a declarat marți, 16 iulie, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, micii fermieri ar fi încurajați să iasă din zona de subzistență, putând începe chiar să înregistreze profit. În momentul acesta, este vorba de un acord de principiu, pe care sperăm însă să-l putem pune și pe hârtie în perioada următoare, după întâlnirea de lucru pe care a avut-o Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu reprezentanții tuturor asociațiilor, organizațiilor și patronatelor din sectorul vegetal, zootehnic și din industria alimentară. În cadrul întâlnirii au fost prezentate ariile de intervenție ale Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020, precum și alocările financiare prevăzute pentru noua Politică Agricolă Comună. „Sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl va asigura României, pentru agricultură, va crește anual de la 1,6 miliarde de euro în 2015, la 1,9 miliarde de euro în 2020. La aceste sume se vor adăuga și fondurile alocate de la bugetul de stat, pentru anul 2014 sprijinul fiind de 440 milioane de euro. Ceea ce putem afirma cu siguranță, a conchis Daniel Constantin, este faptul că sprijinul european este deja fixat, iar cel de la bugetul de stat poate atinge un plafon maxim”. Referindu-se la Programul Național de Dezvoltare Rurală, într-o conferință de presă, Daniel Constantin a precizat: „Am avut o primă întâlnire de lucru cu reprezentanții organizațiilor și ai patronatelor din agricultură și industria alimentară, în cadrul căreia am venit în fața fermierilor cu anumite propuneri aplicate, pentru fiecare sector de activitate, inclusiv cu mențiunea care va fi sprijinul pentru 2014 și până în 2020. În total, pe Pilonul 1, sprijinul de la Uniunea Europeană va fi de 1,6 miliarde de euro în 2014 și va crește până la 1,9 miliarde de euro în 2020, iar sprijinul de la bugetul de stat va fi de 440 milioane de euro în 2014”. În privința cuantumului subvenției pe suprafață, a mai subliniat ministrul agriculturii Daniel Constantin, aceasta va fi mai mare pentru deținătorii de suprafețe mici, cuprinse între 1 și 30 de hectare. Pentru primele 30 de hectare cultivate se va acorda o subvenție mai mare. De exemplu, un fermier are 100 de hectare, pentru primele 30 de hectare va primi o subvenție de 177 de euro pe hectar, iar pentru celălalte 70 de hectare va primi 150 de euro pe hectar. În acest mod, micii fermieri ar fi încurajați să iasă din zona de subzistență, putând începe chiar să înregistreze profit. - Agricultura giurgiuveană ar putea „exploda!” Pentru a afla amănunte de specialitate privind modul cum ar putea influența viața fermierilor giurgiuveni noile măsuri prezentate, săptămâna trecută, de ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, l-am interpelat pe economistul Zamfir Ion, directorul executiv interimar al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură Giurgiu (APIA), care ne-a declarat, printre altele: Măsurile prezentate sunt deosebit de benefice pentru agricultorii giurgiuveni și nu numai. La data de 23 iulie (data documentării noastre), la nivelul APIA Giurgiu sunt înregistrate 14.837 de cereri pentru plăți directe pe suprafață, dintre care un număr de 399 aparțin fermierilor mari, respectiv celor care cultivă peste 50 de hectare. Această măsură, luată de MADR, este foarte bună, este posibil să mai și crească până atunci, așa cum de altfel a crescut și până acum, în fiecrea an”. În anul 2012, a declarat directorul executiv interimar Zamfir Ion, am avut 139,4 euro/hectar, la cursul BNR de 4,5383 lei. La finele fiecărui an, România comunică la suma aferentă la Comisia Europeană. Cei 139, 4 euro se compun din PNDC, adică sume acordate de la Guvernul României- 32,4 euro/hectar, iar diferența de 107 euro/hectar a fost acordată din fondurile absorbite de la Comisia Europeană. Este un sprijin financiar deosebit de bun, venit în sprijinul tuturor fermierilor giurgiuveni, de fapt al tuturor fermierilor români, sprijin care acoperă aproximativ 20-25 la sută din cheltuielile realizate cu înființarea unui hectar de cultură. Iar valoarea sprijinului care va veni începând cu anul 2015, așa cum a spus recent ministrul Daniel Constantin, ar putea contribui la „explodarea” agriculturii românești, implicit și a celei din județului Giurgiu, a conchis Zamfir Ion, directorul executiv interimar al APIA Giurgiu. Sunt controlate suprafeţele agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013. Ziarul de Roman Neamţ Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) desfăşoară, în această perioadă, controlul la faţa locului în vederea verificării suprafeţelor agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013. Potrivit APIA, pe baza reglementărilor europene şi naţionale, fermierii trebuie să respecte anumite condiţii atunci când depun cereri unice de plată. Una dintre aceste condiţii este ca exploatarea unui teren agricol să se facă pe o suprafaţă de cel puţin un hectar, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole şi viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 hectare. În cazul viilor tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1 şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 hectare. Totodată, fermierii trebuie să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu solicitate, iar pentru Măsura 214 – Plăţi de agromediu – este obligatorie ţinerea evidenţei agricole. Este vorba despre un caiet de agro-mediu care trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei în vigoare. În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie al reprezentaţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţă devine neeligibilă. Olt: 2328 de ferme, selectate la controlul prin teledetecţie Gazeta de Sud Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anuţat că în această perioadă se desfăşoară controlul la faţa locului în vederea verificării suprafețelor agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013. La nivelul judeţului Olt, în anul 2013 sunt selectate la controlul prin teledetecţie un număr de 2328 ferme, din care 1088 vor fi controate şi în teren pentru verificarea condiţiilor de ecocondiţionalitate. Pentru controlul clasic pe teren sunt selectate 119 ferme. Condiţiile şi modalităţile de acordare a plăţilor directe, conform reglementărilor europene şi naţionale pe care trebuie să le respecte fermierii, sunt: - exploatarea uni teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 ha; în cazul livezilor tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 ha; - respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiții agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR), Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu); - respectarea cerinţelor specifice pachetelor de agro-mediu solicitate; pentru măsura 214 – plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei in vigoare), fiind condiţie de eligibilitate. În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafata devine neeligibilă. S-a dublat numărul operatorilor ecologici în agricultura salajeană Graiul Sălajului Agricultura ecologica este rasfatata noii Politici Agrare Comune 2014-2020, avand alocate subventii mai mari atat din fonduri europene, cat si din cele nationale. In Romania, agricultura ecologica s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. Dovada sta si faptul ca Romania a fost declarata "{ara Anului" la Targul International de Produse Ecologice de la Nuremberg (Germania). Numarul operatorilor care lucreaza in acest sistem a depasit 26.000, iar suprafetele cultivate cu produse ecologice insumeaza circa 450.000 de hectare. La inceputul acestei luni, Guvernul a adoptat un act normativ menit sa echilibreze formele de sprijin acordate fermierilor din domeniul agriculturii in acest an, in sensul majorarii cuantumului acordat micilor exploatatii (0,3-5 hectare) de la 450 la 540 de euro pe exploatatie. "Fata de anul trecut sprijinul a cescut de la 4 milioane de euro la 7 milioane de euro. Este o crestere semnificativa, dar insuficienta, daca ne raportam la numarul de operatori din sistemul ecologic, astfel incat facem eforturi ca, de la an la an, sa marim aceste sume si sa raspundem nevoilor pe care le au fermierii", a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Si in judetul Salaj, numarul operatorilor ecologici a crescut de la an la an. Potrivit Danei Bogdan, din cadrul Directiei Agricole Salaj, pana in prezent sunt inscrisi 581 de operatori ecologici salajeni. Majoritatea detin exploatatii cuprinse intre 0,3-5 hectare, cu livezi de meri, pruni si nuci. Sunt insa si cativa operatori mari precum Agrocoop Bobota, care cultiva cereale ecologice pe 350 de hectare, SC Farmecolact din Ortelec, ferma ecologica de produse animaliere, si SC Salvatore Maeriste, cu apropape 400 de hectare cultivate cu cereale ecologice. In urma cu doua luni, la nivel de judet s-a incercat constituirea "Asociatiei producatori-lor de produse ecologice si de calitate". Au participat in jur de 30 de producatori din intreg judetul. S-au ales si membrii conducerii asociatiei, sub indruma-rea profesorului Universitar salajean Avram Fitiu. Insa pana la ora actuala asociatia nu a fost inregistrata la tribunal. Cat despre plati, precizam ca acestea se fac nu in anul in care s-a depus cererea pentru exploatatia ecologica, ci in urmatorul an. Potrivit lui Ioan Tarau, sef serviciu in cadrul APIA Salaj, numarul operatorilor ecologici a crescut semnificativ in 2012 fata de 2011. In acest an au primit sprijin in valoare de 540 de euro, pentru 2012, 581 de agricultori ecologici, din care 574 pe productia vegetala si 7 pe produse animaliere. Ca sa ne dam seama de amploarea cresterii numarului de operatori ecologici in judetul nostru, amintim ca in anul 2011 au fost in evidentele APIA pentru sprijin doar 228 de beneficiari, care au primit 213,34 euro pe exploatatie. "Pe noul ciclu financiar 2014-2020, subventia pe suprafata la culturile ecologice urmeaza sa creasca la 600 de euro la hectar si, in unele cazuri, pana la 900 de euro la hectar", a promis ministul Agriculturii, Daniel Constantin. Numai ca nu toate promisiunile ministrului sunt cu lapte. În 15 iulie, s-a încheiat campania de depunere a cererilor de plată aferente anului 2013 Curierul de Râmnic Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) - Centrul Judeţean Vâlcea informează că în data de 15 iulie 2013 s-a încheiat campania de depunere a cererilor de plată aferente anului 2013, în cadrul “Schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate”, finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). De acest sprijin comunitar beneficiază crescătorii de vaci de lapte şi/sau de bivoliţe de lapte şi/sau de taurine din rase de carne şi/sau metişii cu rase de carne. Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate precum şi nerespectarea cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România poate atrage, după caz, reducerea/excluderea de la plată, respectiv penalităţi/sancţiuni multianuale, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 187/2011 si OMADR nr. 174/2013. Condiţiile de acordare specifice fiecărei categorii de animale Pentru vacile de lapte: - beneficiarii sunt înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte al Serviciului de Administrare a Cotelor de Lapte din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cotă de lapte pentru livrări şi/sau vânzări directe; - solicită ajutor specific pentru un număr cuprins între două şi 15 capete vaci de lapte inclusiv, pe beneficiar; - vacile de lapte pentru care se solicită ajutor specific trebuie menţinute pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererilor (16.07.2013-15.01.2014), la adresa exploataţiei/locaţiei menţionată în cerere; - vacile de lapte pentru care se va solicita ajutorul specific au cel puţin un produs (viţel) identificat şi înregistrat în RNE până la termenul limită de depunere al cererilor. Ajutorul specific pentru vaci de lapte se acordă anual. Pentru taurine din rase de carne: - solicită ajutor specific pentru un efectiv total de animale de maxim 90 capete pe beneficiar. Categoriile de taurine sunt: - vaci din rase de carne care nu au beneficiat de ajutor specific pentru categoria vaci de lapte; - vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de ajutor specific pentru categoria vaci de lapte; - tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne care nu au beneficiat de ajutor specific pentru categoria tineret; - tauri din rasă de carne. - deţin documente oficiale care atestă rasa de carne/metişii din rasele de carne; - deţin documente care atestă ieşirile din efectiv, după caz; - animalele pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţia acestora şi până în momentul ieşirii/ până la data depunerii cererii, după caz (pentru taurinele de carne existente în exploataţie la data depunerii); - cererea va fi vizată de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, prin structurile sale teritoriale, pentru certificarea raselor de carne şi metişii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de însămânţări artificiale/adeverinţele de montă naturală. Verificările vor fi făcute conform manualului de procedură elaborat de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi aprobat de MADR. Ajutorul specific pentru taurine din rase de carne se acordă: - o singură dată pentru categoria de vârstă a animalului, pentru tineretul mascul şi/sau femel care are vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţie cuprinsă în perioada 01 august a anului calendaristic precedent – 15 iulie a anului în care se solicită ajutorul specific, respectiv maxim 25 de luni la data de 15 iulie a anului în care se solicită ajutorul specific, pentru tineretul existent în exploataţie; - anual, pentru vaci din rase de carne şi pentru vaci metise cu rase de carne; - o singură dată în viaţă, pentru taurii din rase de carne din specia taurine. „La nivelul APIA – Centrul Judeţean Vâlcea în cadrul “Schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate”, finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), au fost depuse un număr de 2100 cereri pentru 7001 capete animale solicitate, astfel : 6766 capete vaci lapte şi 235 capete taurine de carne. Se observă o creştere semnificativă în anul 2013 a numărului de cereri cu 4% în comparaţie cu anul 2012, când au fost depuse 2018 cereri, iar numărul de capete a crescut cu 3% pentru vacile de lapte ( solicitate în anul 2012 - 6513 capete) şi cu 400% a taurinelor de carne (solicitate în anul 2012 - 53 capete)”, a declarat directorul executiv al APIA Vâlcea, Adrian Pintea.
Posted on: Thu, 25 Jul 2013 20:01:47 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015