Mesajul de fata se adreseaza prin definitie tuturor celor care-l recepteaza, dar, intai de toate, matematicienilor. De ce? Deoarece un procent important dintre premiile nobel pentru economie il iau matematicieni. Am dat, intr-un film altfel de consum, de o relica a unui personaj cu greutate in context. Conflictul scenariului e vechi: intre naivitatea unosr visatori, care considera ca orice realizare tehnologica ar trebui imparatista gratuit tuturor natiunilor si responsabilitatea celor care vad, dincolo de utopia naiva, consecintele probabile in cadrul mecanismelor lumii reale ale acestor utopii. E vorba de tehnologia obtinerii energiei in cantitate practice nelimitata si ultraieftina. Fara a se preciza explicit, e vorba de fuziune controlata, dar nu asta e important. Ci replica personajului responsabil: disponibilizarea brusca a unei astfel de tehnologii ar arunca in aer economia mondiala si ar declansa o criza sistemica mai riscanta decat razboiul thermonuclear. (si acela tot pe baza fuziunii, nota mea). Imi pusesem prima data probelma consecintelor negative ale disponibilitatii energiei nelimitate si ieftine, cititind excelentul roman “zeii insisi” al lui Asimov. dar din alta perspectiva, fizica, nu economica. Imi ziceam ca, daca tehnologia producerii de energie in cantitate nelimitata si foarte ieftina nu ar fi aplicata conjugat cu intensificarea echilibrata a radiatiei nocturne (emiterea de energie in infrarosu de catre jumatatea opusa permanent soarelui), acumularea de energie ar duce inexorabil la un dezechilibru al delicatului macrosistem care cuprinde oceanale, suorafata uscatului, atmosfera si biosfera). Echilibru constituit progresiv in miliardele de ani dupa racirea suprafetei planetare. Cu efecte dezastruoase. Nu ma gandisem niciodata la efectele economice ale unei astfel de achizitii tehnologice. Fara a cunoaste in profunzime mecanismele economice globale, dar constient ca sunt tot guvernate de sisteme de ecuatii cu derivate partiale neliniare (efectul aripii de future), prima reactive a fost sa admit plauzibilitatea replicii. I-ar fi de real ajutor orice opinii bazate pe cunostinte specific. De aia ma adresez intai de toate matematicienilor. Dar, consider ca dincolo de mecanisme, exista un principiu universal care face plauzibil acest efect pervers: am uitat cine-a spus ca natura nu face salturi, dar nu a existat pana acum nici o facilitate tehnologica majora care sa nu aiba efecte perverse. Doar 2 exemple: freonii si agresiunea ozonului stratospheric si… da, internetul. Poate ca sunt consecinta unei legi a entropiei extinse…
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 12:09:42 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015