Mi-aduc aminte cum am crescut, Fragmente din ce-am vazut si ce-am auzit, ce-am facut, ce-am trait din trecut, ce-am simtit, ce mi-a placut, ce m-a inrait, ce m-a calit, Da astea au fost demult. Nu e chiar nimic metaforic Dintotdeauna am fost jumate coleric, jumate melancolic, D-asta inainte sa sfarsesc un poet alcoolic Mi-am rupt genunchii in fata blocului si coatele pe bancile scolii. Imi vin in cap tot felul de portrete, Tovarasi de joca fara alte treburi concrete Genul de jucator ce nu haleam reguli corecte Ne bateam cu pietre pana ni s-a zis de tevi cu cornete. Mi-aduc aminte ca furam si vindeam mingi de cauciuc Doar ca sa pot iesi la un suc In schimb nu ieseam din tenisi Veneam acasa cu un trening atat de jegos ca mama nu l-ar mai fi scos nici cu Vanish. O gasca de pusti din paturi joase Dormind sub paturi roase, Totusi parca mai calduroase Dusi de filme proaste De gangstari pusi pe sarcasme taioase si ruperi de coaste. Oricum am avut o copilarie ca-n basme, Crescand pe maindan, avand ca idoli pe Van Damme si Van Basten. Mai tarziu beam si jucam biliard sau baschet Fumam bran si jucam fotbal, scrable, canaste. Si ar mai fi multe de spus, da bucati prea proaste Din filmul atator nopti frumoase Au fost arse de blunturi groase Disparand incredibil ca Houdini Timpul e cinic depasind viteza luminii... Dar asta a fost de mult...
Posted on: Fri, 28 Jun 2013 20:51:38 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015