Mi-e dor… Mi-e dor de ochii tăi căprui, de Soarele de mai, Mi-e dor, dar sunt al nimănui, căci n-ai putut să stai… Mi-e dor de fiecare gest, pe care îl făceai, Și de sclipirea din privire, de când mie-mi zâmbeai… Mi-e dor de mersul tău ciudat, ușor împiedicat, Mi-e dor să aud ce te doare și de al tău oftat… Mi-e dor să-ți dau o-mbrățisare, și-n ea să mă topesc, Mi-e dor să te țin iar de mână, și chiar să te răpesc… Mi-e dor de vocea ta timidă, atâta de frumoasă, Mi-e dor de inima ta mare, deschisă și duioasă… Mi-e dor de chipul tău cel fin, de imperfecțiuni, Mi-e dor de râsu-ți colorat, care făcea minuni… Mi-e dor de felul tău de-a fi, cu tot cu tabieturi, Mi-e dor să te mai pot privi și să simt iarăși fluturi… Mi-e dor să savurăm cafeaua, în mijlocul muțimii, Să spunem glume deocheate și la râs să fim primii… Mi-e dor de trupu-ți delicat și aparent fragil, Și de spiritul tău puternic, atâta de agil… Mi-e dor de micile atenții, care ne bucurau, De vechile mele emoții, mâinile-mi tremurau… Mi-e dor de buzele-ți cărnoase și de al lor secret, De un sărut pe cât de-aprins, pe-atâta de discret… Mi-e dor de câmpurile-ntinse și mi-e dor de pustiu, Mi-e dor de parfumul tău dulce și să fiu iarăși viu… Mi-e dor să ne-aruncăm în fân, să privim Luna plină, Mi-e dor să nu mă mai întreb: oare ce o să vină? Mi-e dor s-alerg prin ploaie și să mâncăm semințe, Să admirăm furtuna, cu ropot de dorințe… Mi-e dor de-atât de multe, că deja m-am pierdut, Mi-e dor de tot ce ești și asta e plăcut… Mi-e dor de drumurile noastre și mi-e dor de ruine, Dar cred că acum știi, că-mi este dor de TINE… Scrisă pe 31.10.2013 De PAUL STEFAN.
Posted on: Sun, 01 Dec 2013 00:16:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015