Mineata Remus DESPRE NEA’ GOGU! Nea’ Gogu poate fi placut dar si rationalist! El rezolva problemele dintr-un imperativ al singelui. Intra in devenirea rationala si iese ca un obiect al istoriei. Nea’ Gogu are rationalismul jos. Nu trebuie judecat. El pleaca din instinct, iar pulsatia anonima a vitalitatii este ca un chin theoretic.Triumful nu este nici interesant si nici semnificativ, deoarece nu poarta vina nea’ GOGU ca mina lui in singuratate, poate crea tendinte convergente in jos. Spirit problematic acest personaj se considera un element primar. Cine are cit de putin superstitia universalului nu poate ramine rece la constatarea, plina de deceptie, a lui nea’ Gogu.Cind ai parcurs serii intregi de experiente spirituale si nu ai ramas la nici o valoare, cind nu te-ai substituit nici unui sens si nici lu’ nea’ Gogu, vagul spiritului creeaza, prin nevoia imediatului. Rationalismul lui este ca o infringere brutala a disponibilitatii absolute in dauna dispretului ca o aspiratie. Cinic nea” Gogu, dar politic ancenstral, putrezit in strafunduri si hotarit ca o renuntare. De cite ori se hotaraste sa renunte la universal, parca ii plinge unitatea abstracta a Europei. O da! Simte traditionalismul in cultura! O da! Simte individualizarea silentioasa si lichidanta a culturii de cartier, de nascut in buricul tirgului. Nietzsche spune ca explicatia este foarte simpla: vitalismul nu este un cult, implicit nici nea’ Gogu nu este. Compatibilitatea intre gigulismul nostrum si reclama lui Nietzsche s-ar putea sa conceapa ample dezamagiri. Sunt convins de solidaritatea in amurgul gogulesc, reusind sa proiectez neconditionat, etnicul actual. Ce ne-am fi facut daca nea’ Gogu ar fi fost monadologic…astazi am fi vorbit numai de … gradul de constiinta! Pe el, pe el … pe el pe mama lui!
Posted on: Thu, 25 Jul 2013 16:38:03 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015