Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în Moldova înfiinţată în anul 2001 implementează diverse proiecte cu susţinerea financiară a UE şi a altor foruri internaţionale. În interviul pentru Moldova.ORG Ghenadie Creţu, coordonator Program Migraţie si Dezvoltare în cadrul OIM Moldova se referă la unele programe implementate. Uniunea Europeană finanţează mai multe proiecte menite să susţină migranţii moldoveni reveniţi acasă. Care este impactul acestor proiecte, rezultatele sunt deja sesizabile ? În ultimii 6 ani am implementat o serie de proiecte finanţate de UE. Dacă e să vorbim de impactul proiectelor axate pe stimularea revenirii cetăţenilor noştri din străinătate şi reintegrarea lor în societatea moldovenească există deja unele rezultate pozitive. Dau doar câteva exemple. Am lucrat pentru revenirea studenţilor moldoveni din instituţiile de învăţământ de peste hotare. A fost un program pilot pentru 40 de tineri, axat pe oferirea de suport financiar, găsirea unor plasamente temporare sau permanente în funcţii din sectorul public şi privat pe o perioadă de maxim 6 luni. Acestor tineri li s-a platit costul biletului din străinătate şi li s-a oferit o îndemnizaţie suplimentară la salariu. Toţi beneficiarii au apreciat programul ca unul eficient, necesar ţării şi atractiv pentru ei, fiind o modalitate de dezvoltare personală şi profesională. Unii tineri au început să lucreze în instituţiile guvernamentale, cum ar fi Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor şi Mnisterul Economiei, alţii au fost angajaţi în instituţii private. Programul a reuşit să atragă cunoştinţele şi now-haw-ul obţnute în străinătate, ajutând la implementarea unor practici la standardele europene în instituţiile din ţara noastră. Cu alte cuvinte ei contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, iar obiectivul principal – abordarea fenomenului exodului de creiere prin promovarea transferului de idei noi şi de abilităţi în procesul migraţiei tinerilor şi a mobilităţii educaţionale este atins. Un alt proiect este menit să contribuie la revenirea în Moldova a savanţilor, cercetătorilor în diverse domenii care activează în străinătate. La începutul anilor 90 au abandonat sistemul de cercetare mai multe mii de concetăţeni. Au emigrat în Occident, Federaţia Rusă, Israel, şi s-au încadrat în domeniu în noile lor ţări de reşedinţă. Noi am încercat sa-i readucem în ţară, fie şi pe un termen scurt. Scopul acestui program este de a facilita cooperarea cu colegii lor de la institutele Academiei de Ştiinţe sau alte instituţii de cercetătare, să ofere cursuri de instruire tinerilor din Republica Moldova. Trebuie să spun că deja am obţinut unele rezultate. UE operează aşa numitul program „Cadrul 7” de susţinere a sectorului de dezvoltare şi cercetare. Republica Moldova recent a fost admisă să partcipe în acest proiect „Cadru 7”. Or, pentru acest statut trebuia să implementeze programe concrete în domeniile ştiinţă şi dezvoltare. Primele asemenea proiecte pregătite de Republica Moldova şi propuse spre finanţare UE au parvenit anume din partea savanţilor pe care am reuşit să readucem acasă. Şi acest lucru ilustrează elocvent cum migranţii, termenul este la general, pot contribui la dezvoltarea ţării chiar fără a reveni definitiv. Migraţia în percepţia actuală nu presupune relocarea permanentă în străinătate. Societatea actuală, modernă, globalizată presupune mai degrabă o mobilitate, cu plecări de scurtă durată şi reveniri la baştină, cu parteneriate, angajări ale specialiştilor de anvergură în diverse domenii. Acesta ar putea deveni un proiect de succes, cu un viitor foarte bun şi suntem recunoscători UE pentru sprijinul acordat în implementarea acestui program care sperăm să aibă continuitate. Un al treilea proiect vizează reîntoarcerea şi reintegrarea migranţilor aflaţi în dificultate pe teritoriul ţărilor UE. Mă refer la cei fără un statut legal sau cei care au aplicat pentru a obţine azil sau statutul de refugiat şi aceste solicitări nu au fost acceptate. Aceste persoane au fost susţinute să revină în Moldova voluntar, oferinduli-se suport pentru reintegrare. Acesta presupune procurarea de echipament profesionist, instruire profesională în domeniul afacerilor şi granturi pentru a iniţia afaceri. Un alt program este operat pentru persoanele din mediul rural, tinerii şi femeile care nu au deocamdată o experienţă profesională. Este proiectul de abilitare economică a tinerilor, implementat cu suportul UE în parteneriat cu Organizaţia de Dezvoltare Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. A fost oferită instruire în domeniul afacerilor pentru 750 de tineri şi granturi pentru a iniţia o afacere la 150 de tineri. În acest proiect s-a încadrat şi Guvernul Italiei, ca unul dintre confinanţatori. Ca o conculuzie, aceste programe sunt binevenite, ele au un impact durabil. Aceste proiecte pentru mulţi dintre beneficiari au fost determinante pentru cursul lor de dezvoltare, de afirmare profesională, de schimare a vieţii lor. Până la urmă ei au realizat că şi în Moldova îşi pot asigura un viitor. Se discută foarte mult despre efectele negative ale procesului migraţional, în special asupra minorilor rămaşi singuri acasă. Dacă situaţia din Republica Moldova, sub aspect economic, ar fi similară cu cea din ţările unde sunt migranţi moldoveni aceştia ar reveni acasă ? Discutăm cu regularitate cu migranţi, reprezentanţi ai diasporei încercând să aflăm ce i-ar determina să revină în Moldova. Partea bună este că aceştia nu au aşteptări financiare, salarizare la fel de mare ca în ţările de reşedinţă. Ei sunt conştienţi că deocamdată Moldova nu are posibilitatea să ofere salarii la nivelul ţărilor occidentale. Ei s-ar mulţumi cu o jumătate din suma pe care o primesc în străinătate numai să fie alături de familie. Unii enunţă suma cuprinsă între 400 – 750 euro. Dacă ar avea posibilitatea de a primi aceşti bani acasă, atunci ei nu ar pleca în străinătate. Să recunoaştem că cei cu o bună pregătire şi experienţă în diverse domenii au această posibilitate. Or, pe lângă aspectul financiar sunt enunţate şi alte aspecte, la fel de importante – protecţie socială, asigurare medicală, apărarea drepturilor, infrastructură pentru apă şi canalizare. La toate acestea Republica Moldova are restanţe. Dacă aceste restanţe ar fi depăşite, atunci ţara noastră ar deveni mai atractivă şi mulţi dintre concetăţeni şi-ar dori revenirea acasă, iar pentru aceasta trebuie să fie găsite stimulente. Guvernul de la Chişinău a elaborat mai multe programe naţionale în acest context, unul dintre ele fiind Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor. Se implică tinerii în asemenea proiecte, cred în viabilitatea lor ? Acest program s-a implementat pe parcursul a 3 ani şi jumătate. La modul practic am instruit 750 de tineri din mediul rural. Am participat la multe seminare organizate în acest context şi am realizat că tinerii sunt interesati de acest proiect. Veneau cu mult interes pentru că nu aveau posibilitatea să participe la intruire la Chişinău. Deşi în mediul rural locurile de muncă sunt limitate, posibilitatea de instruire şi oferire a granturilor este tentantă, devine un mecanism de dezvoltare şi creare a noilor locuri de muncă. Consider că pe termen mediu şi lung suportul UE şi al altor instituţii internaţionale ar asigura oportunităţi viabile tinerilor, a căror viaţă trebuie să recunoaştem nu este uşoară, dar ei trebuie să facă chibzuit primii paşi pentru a obţine rezultate. Pentru ce domenii sunt direcţionate mijloacele financiare oferite de UE în cadrul acestor programe ? Domeniile în care tinerii încep afacerile sunt diferite, dar predomină domeniile agricol, zootehnic, de procesare a produselor agricole, prestări servicii – cafenele, internet, auto. Noi salutăm afacerile în domeniile agricol şi procesare, deoarece anume acestea ţin mai mult de mediul rural şi anume acestea acoperă golul oportunităţilor pentru tineri, reuşindu-se să se creeze noi locuri de muncă. Care sunt sumele şi modalităţile de obţinere a granturilor mici şi mijlocii ? Granturile care au fost oferite erau de aproximativ 200 de euro şi erau nerambursabile. Deci vorbim de afaceri mici. În ceea ce priveşte modalitatea de obţinere trebuia să fim convinşi că solicitanţii nu numai că au dorinţa de a se lansa în afaceri, dar au şi abilităţi de a le menţine. Era necesar să aibă cunoştinţe necesare în domeniu, dar şi de gestionare eficientă a mijloacelor financiare, elaborarea unor planuri de afaceri, capacităţi de depăşire a unor situaţii imprevizibile de criză. Iată de ce pentru început instruiam aceşti tineri, prin diverse seminare, propunându-le module specializate, care acopereau aspecte de contabilitate primară, management, elaborare de businnes planuri. Tinerii erau ajutaţi să elaboreze aceste planuri, iar ulterior să le implementeze. Noi ne-am asigurat ca toate procedurile să fie transparente, achiziţiile să fie efectuate la preţurile cele mai rentabile. Banii nu erau oferiţi niciodată în numerar, ci se achiziţionau bunurile necesare pentru operarea afacerii - echipament, utilaj care urma să fie utilizat strict conform destinaţiei.
Posted on: Sun, 08 Sep 2013 13:56:12 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015