Muzeul de Artă - TIMISOARA PARTEA II Pictura europeană Portretul, gen de largă răspândire, este prezent în colecția nostră doar prin câteva lucrări: „Portrat de tânăr”, de Frans Pourbus cel Tânăr, sau „Portret de bărbat cu beretă”, în maniera lui Rembrandt, pretexte ale unor investigații psihologice ce întregesc viziunea despre om a artiștilor vremii. Pictura germană, austriacă și maghiară își găsește câțiva reprezentanți în patrimoniul muzeului, fără a constitui colecții independente. Izolată de contextul lucrărilor de școală germană, se remarcă „Adam și Eva”, aparținând Renașterii. Tratarea nudurilor, încadrarea lor în peisaj, structura compozițională, calitățile cromaticii, situează pictura în climatul artistic generat de personalitatea covârșitoare a lui Albrecht Dürer. Pentru secolul al XVIII-lea, epocă de înflorire a barocului în țările din Europa Centrală, lucrările pictorilor Asam Kosmas Damian, Christian Seybold, Jan Kupetzky și Anton Ignat Hamilton pot constitui elemente de referință. Numeroase lucrări din galerie ilustrează spiritul academiilor de artă și cuprind majoritatea temelor de predilecție ale acetora, fiind exponente ale ideologiei și gustului oficial al epocii (Aldolf Humborg, Vastag György, Adolf Bock). Climatul de efervescență social-politică și culturală a secolului XIX reflectă pregnant, cu toată opoziția academiilor, mișcările novatoare și din domeniul artelor plastice. Ele se resimt și în pictura maghiară, care la începutul secolului al XX-lea dobândește un caracter profund național. Prin diferite modalități de expresie, alături de filonul realist prezent în lucrarea lui Agghàzy Gyula, „Executorul”, sau a lui Maradàsz Victor, „Gheorghe Doja”, coexistă influențe de factură impresionistă, evidente în creația pictorilor Komàromi Katz Éndre sau Ivány Grünwald Béla din pinacoteca timișoreană. Colecția de pictură franceză a muzeului aparține secolelor XIX și XX, când Parisul, devenit centru al vieții cultural-artistice europene, cunoaște cele mai violente confruntări între noile curente și conformismul unei arte tradiționaliste ce slujea oficialităților vremii. Lucrările pe care le deținem sugerează doar unele aspecte ale climatului plastic francez din această perioadă: preocupările școlii de la Barbizon se reflectă în „Peisaj la Fontainbleau” a lui Diaz de la Peňa, sau în pictura lui Jules Dupré; influențe ale impresionismului se remarcă în pictura semnată de Fernand Gérard le Gout, „Ieșirea din biserică”, pe când pânza „Lucrători la un pod”, semnată Louis Roger, ni-l prezintă pe artist ca pe un continuator al filonului realist din pictura franceză.
Posted on: Sun, 25 Aug 2013 16:22:20 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015