Muzicanții din Râmnic ( și nu sunt cei din Bremen ! ) XXXVI Au mai rămas doar câteva locuri de străbătut , vreo două la București , dintre cele pentru nunți , vreo câteva prin jurul Urziceniului , la mare și acasă , la Râmnic . Pe celelalte , cele care au făcut obiectul ieșirilor ca artist de scenă , le voi evoca la momentele cunoașterii muzicienilor rămași pe lista încă lungă . Mirajul Bucureștiului l-am avut încă de mic , oraș mare , capitală , locul marilor frământări române . M-aș fi așezat la kilometrul zero și aș fi strigat cât mă ținea gura : sunt în sfârșit acasă ! Că prima oară i-am cântat din strună casei mele de suflet datorită lui Geambi e partea a doua , așa a fost să fie . Prietenii noștri , cei îmbrăcați ,, subțire ,, , cu bancnote de 50.000 , se hotărâseră să pună pirostriile uneia din odrasle și închiriaseră salonul de la malul lacului Tei . Pe noi ne așezaseră în afara sălii de mese , într-un hol mai mare , unde se și dansa . Nu noi am ințiat intrarea mirilor , ci un dj care fusese și el angajat la marea sărbătoare . Era prima oară când văzusem o sală aranjată ca la carte , flori multe , baloane și alte brizbizuri ce decorau încăperea în care se odihneau între manelele și horele noastre și muzica etno disco a mânuitorului de discuri invitații . Camera cu mese era lungă și îngustă , participanții fiind încolonați de o parte și alta a culoarului lung de vreo treizeci de metri . Al doilea popas s-a făcut pe o ceață de o puteai tăia cu cuțitul la restaurantul Miramar . Geambi fusese invitat onorific , plătit bineînțeles , de cea care îi înlesnise vânzarea apartamentului mătușei care la un moment dat l-a înfiat pentru a se putea înscrie la o școală în capitală . Așa l-am cunoscut pe naș , generalul Abraham , cel din mâna căruia am văzut prima oară hârtia de cinci sute de mii . L-a gratulat pe Costică , maestre i-a zis ! Tot acolo l-am văzut de-aproape pe Gheorghe Turda , care după ce și-a terminat numărul i-a dojenit nițel pe cei ce-l acompaniaseră : mai învățați copii ! Noi stăteam undeva între ultimile două coloane de pe partea cu formația , mirii și nunii așezați la peretele pe care era intrarea , exact in dreptul culoarului pe care se dansa . Cel din urmă restaurant era la un particular , pe drumul spre Giurgiu , la un kilometru de bifurcația cu vestitul cimitir Belu . Camera , fiindcă era nu mai lungă de doisprezece metri și mai lată de șase , era la etaj , construit complet din lemn , iar scările neobișnuit de abrupte . Noi am luat masa imediat cum urcai în stânga . Specialitatea - manele asezonate cu sarmale în foi de varză ! Ca să nu părăsesc Bucalele și să rămân dator cuiva , am un personaj , un percuționist , lăsat la vatră , pe care l-am cunoscut la prietenul lui Geambi , cel cu canistrele de benzină . După ce patru ore stătusem nas în nas , omul are o revelație după dezvăluirea liceului la care Costică își făcuse veleatul în adolescență : - Tu ești ăla periculosu de la Buzău ! Să-l fi văzut pe Geambi cum își pusese mărgelele curcănești și adoptase poziția doctului în fața fostului coleg cu numai un an mai mare ! Hai la Munteni-Buzău ! N-ați auzit de localitate ? Nu-i nimic , vă spun eu ! Bătătură și cămin , dar nu unul mic , ci cât toate zilele , într-un loc ferit de tumultul șoselei Urziceni-Slobozia . Nici intrarea în localitate nu e una foarte obișnuită , peste șosea o schelărie metalică , boltită brâncovenește , te anunță că ai întrat pe tarlaua lor . Căzănești , fostul restaurant de stat , boltit și el la intrare , ferestre de asemeni și ziduri foarte groase . Barul , cu celebrul dulap găurit pentru sticle și uși batante spre bucătărie . De la Smârdan spre Mănăstirea , am poposit într-un sat căruia nu-i mai știu numele și care ne-a făcut mațele să chiorăie și să se contorsioneze de durere ! Gazdele noastre de zi ne-au omenit , dar se pare că sucul și ciorba combinate ne-au provocat crampe de nesuportat . Seara , wc-ul fără ușă , aflat în rând cu căminul ne-a găzduit în multe rânduri , noroc cu ușa care se afla exact în dreptul scenei și care ne permitea un traseu dintre cele mai scurte , ca să nu ne trezim cu surplus sub formă lichidă în nădragi ! Să ne fi văzut ! Care mai de care ochea ușa și din câteva salturi consulta cabinetul stând pe vine în latrina infectă ! Facem un mic ocol și mergem la locul de baștină a lui Geambi , Smârdan ! Caminul , cu aspect neîngrijit , la fel de obișnuit ca multe altele ne-a găzduit pe mine , Geambașu , fratele lui , Petrică cu acordeonul , cu același costum și bascheți în picioare și o invitată specială . Despre ea , într-un alt episod . La Pogoanele , restaurantul vechi din centru , ne-a adăpostit de două ori . Mereu aveam aceeași senzație , parcă eram în armată , la vechea berărie din Florești de Cluj ! Cine n-ar da să aibă un sejur la mare plătit pentru câteva servicii muzicale ? Eu nu ! De două ori am încercat să fac pasul și de fiecare dată totul s-a soldat cu un eșec ! Prima oară la Eforie Sud , denumită și stațiunea săracului . Goliciunea terasei Vienez și insalubritatea camerelor de la vila în care fusesem cazați vorbea de la sine . Cu nimic mai prejos nu era nici camera din Eforie Nord , mirosul era chiar mult mai pestilențial , dacă incape grad de comparație la acest atribut și terasa Eclipsa 1998 era destul de puțin populată , chiar dacă jos , la parter , linia de autoservire funcționa în draci ! Colegii mei de breaslă buzoieni de la Undercover și în special Tahamata îmi și spuseseră , la întoarcerea spre Buzău din Slatina , că acum am ocazia să scriu și despre ei și o voi face negreșit dar lor le voi oferi un cadru special . O să vorbesc totuși despre locația unde s-a desfășurat nunta avocatului slătinean . Restaurantul Capitol , după cum am văzut , deservea mai mult nunților . Spațiul extrem de mare sigur ar fi putut găzdui în condiții de restrângere lejer trei sute de persoane . Ringul de dans m-a impresionat prin forma circulară , susținută și de spațiul din tavan de care atârna în falduri material în pliuri prins de cercul de rigips din mijloc , pe toată suprafața sălii . Dar mai impresionant a fost momentul de deschidere , un mire și șase prieteni , o mireasă și șase amice au delectat privirile noastre uimite de dansul sincron executat pe un colaj de piese dintre cele mai diferite . Noi i-am aplaudat atunci , ei au făcut același gest după ce noi , artiștii am încheiat prestația , la finele unei petreceri reușite ! Ne întoarcem acasă și după un dram de odihnă vă invit la o călătorie în oraș !
Posted on: Wed, 20 Nov 2013 19:32:49 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015