Mă uit în jurul meu şi văd pe zi ce trece persoane de la care bunul simţ a dispărut cu desăvârşire, de parcă nici nu ar fii existat în acele persoane. Dar cred că fiecare dintre noi are în el un sâmbure de bun simţ, numai că unii vor să îl scoată la iveală iar alţii nu. Ţin minte când eram eu mai mică ai mei m-au învăţat că e dovadă de respect să dai bună ziua la oamenii mai în vârstă ca tine. Acum rar mai vezi pe cineva pe stradă spunând bună ziua unei bunici sau unui bunic. Sincer şi acum mai spun bună ziua persoanelor în vârstă şi persoanelor pe care le cunosc, cred că mi-a intrat în reflex aşa ceva şi nu îmi pare rău. Păcat că pentru unii bunul simţ numai este un lucru atât de important cum a fost odată. Tatăl meu mereu spunea că e bine să laşi loc de bună ziua. Abia până acum ceva timp mi-am dat seama ce vroia să spună. Eu când văd mereu o femeie / bărbat mai în vârsta pe stradă imediat îmi fuge gândul că acea persoană poate fii bunica / bunicul cuiva şi mă gândesc că şi nepoţii lor poate sunt învăţaţi de către bunici să spună bună ziua. Eu ţin minte cum şi bunicii îmi spuneau că nu strică să dau dovadă de respect altor persoane. În concluzie în momentul de faţă bunul simţ este pe cale de dispariţie la noi.
Posted on: Fri, 19 Jul 2013 13:17:56 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015