NU îi credeți pe cuvânt! Editorial | Zi-de-Zi | Iulie 25, 2013 at 19:34 | Un om credul e un om care crede ușor ce i se spune, care nu încearcă să afle dacă tot ce i s-a spus este sau nu adevărat. Un om credul merge la vot, votează, apoi constată că viața lui nu s-a schimbat deloc. A fi credul înseamnă a crede pe cineva care vine și îți spune, de pildă, că va face din orașul tău cel mai frumos oraș din țară. Dacă nu ești credul întrebi: CUM vei face asta? Dacă ești credul, vei merge la vot și vei vota crezând într-adevăr că omul care ți-a promis că va face din orașul tău cel mai frumos oraș din țară chiar va face o asemenea minune. Întrebarea este: cine e de vină? Ai fi tentat să spui imediat: de vină sunt cei care ne conduc. Problema este că noi îi alegem pe cei care ne conduc. Înseamnă că, atunci când am ales, am ales greșit. Totuși, atunci când am ales pe cineva, de pildă, când am ales un primar, un președinte de consiliu județean sau un parlamentar, am crezut sincer că am ales bine. Totuși, viața noastră nu s-a schimbat. Evident, ne-am înșelat. Înseamnă că am fost păcăliți! De 20 de ani suntem păcăliți de fiecare dată când mergem la vot. De ce? Pentru că ne grăbim să credem niște cuvinte și niște imagini inventate ca noi să le credem. Pentru că suntem creduli. Lucrurile sunt, repet, extrem de simple. Ca să nu mai fim păcăliți, trebuie să aflăm CUM poate cineva să facă tot ceea ce promite. Cu cât un politician promite mai ușor, cu atât trebuie să NU îl alegem. Cu cât un candidat se laudă cu mai multe realizări, cu atât trebuie să NU îl credem. Este prima lecție pe care ne-o dă democrația: NU îi credeți pe cuvânt pe politicieni! Dacă un primar vă cere a doua oară votul, întrebați-l nu ce a făcut, ci CÂT a cheltuit și CUM a cheltuit. Exact ca într-o firmă sau într-o familie: dacă cheltuielile sunt prea mari, înseamnă că lucrurile nu merg bine! Un primar, un ales local, un ministru, un președinte de consiliu județean care cheltuie 1000 de lei pentru un lucru care putea fi făcut cu 100 de lei este fie incompetent, fie hoț, fie prost. NU există altă variantă. Minciunile frumoase și credulitatea cetățeanului – bazată pe lipsa de informare – sunt bolile mortale ale democrației. Aceste boli fac ca 40% din banii statului să se scurgă în buzunarul unor șmecheri care nu știu decât să vorbească frumos și să ne păcălească de fiecare dată. Aceste boli fac ca o minoritate de mincinoși să trăiască bine și o majoritate de creduli că trăiască de pe o zi pe alta! E a doua lecție pe care ne-o dă democrația și care ține de viață: NU îi credeți pe cei care vorbesc mult și frumos! NU îi credeți pe cei care spun: alții sunt de vină, nu eu! Cifrele NU mint. Cuvintele mint. Imaginile mint. Cifrele sunt doar cifre, ele nu au cum să mintă. Un ales – local, județean sau parlamentar – care nu vrea să-și păcălească alegătorii e unul care NU vorbește mult, care cere mereu lămuriri și mai ales, CIFRE. Feriți-vă de lăudăroși, de cei care vorbesc frumos, de cei care nu sunt niciodată de vină, de cei care spun doar cuvinte. Feriți-vă de cei care acuză într-una! Tată lumea este de vină, numai ei nu! Când cineva vă vorbește, de pildă, despre călătorii gratuite pentru pensionari și acel cineva e patronul unei societăți de transport, înseamnă că e o șmecherie la mijloc și că omul are un interes ascuns. Nu-l credeți! Dacă un ales local vă spune că a făcut 10 parcuri întrebați-l cât a costat FIECARE SCÂNDURĂ DIN FIECARE PARC. Dacă nu poate răspunde, trimiteți-l la plimbare! Dacă cineva vă spune că vrea să finanțeze un club cultural sau sportiv și nu poate justifica sau explica destinația fiecărui leu din finanțare, înseamnă că individul e fie incompetent, fie hoț, fie pur și simplu un șmecher prost! Trimiteți-l acasă! Dorin AVRAM
Posted on: Fri, 26 Jul 2013 19:24:50 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015