Ne întrebăm miraţi cum poate un popor să asiste nepăsător la spolierea propriei sale ţări de toate resursele ei naturale, la jefuirea întregii sale avuţii naţionale prin subevaluarea şi trecerea ei frauduloasă în proprietate privată, la demolarea capacităţilor de producţie rămase, la alungarea forţei de muncă active din ţară(reprezentată de proprii lor fii şi nepoţi), formată pe cheltuiala, sudoarea, răbdarea şi inteligenţa noastră, a tuturor, pentru ca ale lor capacităţi fizice şi intelectuale să fie valorificate în şi de către ţări – bogate şi civilizate - dar care n-au contribuit cu nimic la creşterea şi formarea lor profesională şi umană. Deşi pare greu de crezut, răspunsul e simplu şi se regăseşte în întrebarea retorică: “Ce-am avut şi ce-am pierdut!…” Adicătelea: toate acestea se întâmplă întrucât românii, ca indivizi particulari, nu simt că ar avea ceva de pierdut în mod individual!… Anii lungi de îndoctrinare comunistă, în care ni s-a tot repetat mereu că bunurile şi bogăţiile ţării aparţin întregului popor în general şi nimănui în particular, precum şi o serie întreagă de influenţe “culturale” de prin vecini şi-au atins în sfârşit scopul, dar… pe invers! De ce? Simplu: pentru că “întregul popor” este reprezentat de “Stat”, iar statul a fost atunci şi este şi acum administrat prost şi discreţionar, cu incompetenţă şi mai ales cu rea credinţă, făcându-se totul pentru ca “omul” – fiinţă cât se poate de concretă - să fie sacrificat, în numele unei noţiuni abstracte – “poporul” - şi a unui ideal greu de definit, şi în consecinţă de atins – “bunăstarea şi fericirea întregului popor”. “Omul” a fost mai întâi minimizat, apoi îndepărtat de la luarea deciziilor şi a sfârşit prin a fi redus la tăcere, hărţuit, vândut şi exploatat tocmai de către cei care ar fi trebuit să-l slujească şi cărora le mai şi plăteşte salariu pentru aceasta.
Posted on: Thu, 21 Nov 2013 18:11:50 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015