Noua Republică: Vladimir Ghika în Muzeul Dictaturii Comuniste Astăzi, 31 august 2013, Biserica Greco-Catolică a celebrat beatificarea unui sfânt: Vladimir Ghika, un teolog și păstor de suflete, recunoscut prin viața sa plină de lumină. Suferința și martiriul a fost, sub comunism, experiențe ecumenice. Noua Republică salută demersul tuturor Bisericilor creștine și cultelor religioase de omagiere a eroilor luptei pentru libertate și cere totodată autorităților Statului ca, alături de statuia lui Vladimir Ghika, efigia victimelor comunismului să fie descoperite de tinerele generații într-un Muzeul al Dictaturii. În 18 decembrie 2006, Președintele Statului Român a condamnat comunismul drept regim ilegitim și criminal. Condamnarea comunismului în fața camerelor reunite ale Parlamentului s-a bucurat de-o excepțională receptare din partea societății civile. Atunci, Președintele Traian Băsescu a enunțat un deziderat încă neîmplinit astăzi: "înfiinţarea în Bucureşti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din România. Acest muzeu - spunea Președintele - va fi în egală măsură un loc de memorie şi unul al afirmării valorilor societăţii deschise." Nu este momentul să discutăm motivele pentru care, după șapte ani de la condamnare, Statul român nu și-a onorat această promisiune. Noua Republică va sprijini orice inițiativă privată sau publică de memorializare a discursului anti-comunist de sorginte democratică, chemînd autoritățile locale în direcția asumării unei pedagogii terapeutice. Memoria este o formă de justiție morală. Valoarea simbolică a unui Muzeul al Dictaturii Comuniste transcende preocuparea strict academică și muzeală. Discursul memorial privind comunismul vizează și interesele patrimoniale ale familiilor foștilor deținuți politici. De asemenea, tinerele generații trebuie să aibă acces neîngrădit la informația despre ororile bolșevismului, despre universul concentraţionar al lumii comuniste, despre propagandă și minciună, despre persecuții și represiunea exercitată de fosta Securitate. Beatificarea lui Vladimir Ghika cheamă Statul român la un plus de responsabilitate față de trecutul națiunii noastre. Un sondaj CSOP din 2011 afirma că peste 51% din respondenți consideră necesar acest Muzeu al Dictaturii Comuniste. Pe lângă București, şi alte capitale de județ ar trebui să investează în locuri memoriale care să omagieze memoria fruntașilor partidelor politice democratice (conservatori, liberali, ţărănişti, etc) , dar și reprezentanții cultelor religioase. ar fi, iarăși, incontestabilă. Noua Republică susține că doar printr-un Muzeu al Dictaturii Comuniste vom putea regăsi centrul de unitate spirituală al națiunii române, într-o armonie deplină cu memoria suferinței minorităților etnice: maghiari, germani, evrei, armeni, rroma. Finanțarea unui proiect memorial se poate face prin accesarea fondurilor europene și a bugetului public. Numeroase asemenea Muzee din Europa (la Budapesta, Berlin sau Varșovia) sunt autonome financiar și au o enormă valoare de atracție turistică. La București sau la Bruxelles, în România și în diaspora, Noua Republică își va asuma pedagogia memoriei în respectul față de victimele tuturor dictaturilor secolului XX.
Posted on: Sat, 31 Aug 2013 09:07:33 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015