Noul impozit forfetar va face RAVAGII printre micile afaceri. "E mai rău decât forfetarul lui Boc" Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: realitatea.net/noul-impozit-forfetar-va-face-ravagii-printre-micile-afaceri-e-mai-rau-decat-forfetarul-lui-boc_1271330.html#ixzz2fHBXKFmn Follow us: @realitatea on Twitter Practic, de anul viitor forfetarul va înlocui impozitul de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri. Spre exemplu, un restaurant mediu din Bucureşti va plăti în jur de 4.000 euro pe an, o pensiune de pe Valea Prahovei aprox. 120 lei pe loc de cazare, iar un service auto ar putea plăti circa 14.000 euro pe an. Noul impozit îi va forţa pe mulţi dintre micii afacerişti să îşi închidă prăvălia, va face discriminări arbitrare între competitorii din aceeaşi piaţă şi va avea efecte negative asupra turismului românesc, sunt de părere consultanţii fiscali investigaţi de REALITATEA.NET. Micii patroni de chioşcuri, baruri, terase, covrigării şi alte unităţi de alimentaţie vor fi cei mai defavorizaţi de noile metode de calcul. Aceştia vor fi obligaţi să scoată din buzunar cel puţin 40% din suma pe care o vor plăti cele mai mari şi mai luxoase restaurante din zonele centrale ale oraşelor. "Diferenţa dintre cel mai mic şi cel mai mare impozit plătit în domeniul alimentaţiei publice este de doar 40%, ceea ce înseamnă că unităţile mici care fac un profit nesemnificativ vor plăti aproape la fel de mult ca şi cele mai rentabile restaurante de lux din Centrul Capitalei", spune Dan Schwartz, managing partner al firmei Scot & Company Consulting. Potrivit consultantului fiscal, cea mai mică "dugheană", din cea mai proastă locaţie de la marginea Bucureştiului, va plăti circa 2.000 de euro pe an impozit forfetar, în timp ce restaurantul cel mai de lux din centrul Capitalei nu va da mai mult de 5.000 euro pe an. "Este mai rău decât forfetarul de pe vremea premierului Boc. Firmele mici vor fi defavorizate şi cele cu profituri mici vor fi obligate să închidă dacă nu găsesc soluţiii să devină mai profitabile", consideră Schwartz. Potrivit acestuia, noul forfetar este "contrar principiului Robin Hood": în loc să iei de la bogaţi şi să dai la cei cu venituri mici, prin noua taxare se iau mai mulţi bani de la micii jucători din piaţă şi sunt favorizaţi cei mari. "Criteriile de calcul sunt complet aleatoare", precizează consultantul. "Ce sens are să introduci criteriul zonei în cazul unei firme de catering, care îşi poate livra serviciile oriunde în oraş, sau să nu introduci criteriu sezonalităţii tocmai la hoteluri? Criteriile sunt alese arbitrar, de fapt asta e marea dificultate când încerci să introduci un astfel de forfetar", În cazul unităţilor de cazare, una dintre "aberaţiile" noului forfetar se referă la calculul taxei datorate la stat pe loc de cazare, fără să se ţină cont nici de gradul de ocupare, nici de sezonalitate. "Multe pensiuni agroturistice nu vor face faţă, dar vina este 50-50%. E şi a statului că pune taxe prea mari, dar şi a proprietarilor de pensiuni care nu declară toţi corect veniturile pe care le au", a declarat Alexandru Şulţ, reprezentant Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) Prahova. Pe de altă parte, turismul este unul dintre domeniile "fericite" în care patronatele au colaborat îndeaproape cu Finanţele pentru realizarea metodei de calcul în ceea ce priveşte forfetarul. În alte domenii, cum ar fi serviciile auto, calculele s-au făcut fără consultarea directă a celor afectaţi direct. "În domeniul turistic, vor fi nemulţumiţi de forfetar doar cei care nu şi-au plătit corect până acum taxele la stat. Ceilalţi vor plăti mai puţin decât înainte, cam 40% din cât plăteau până acum. Dacă ai o pensiune sau un mic hotel, nu mi se pare mult să dai statului pe an preţul unei singure nopţi de cazare", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Potrivit calculelor făcute de consultanţi, un hotel de 5 stele din centrul Bucureştiului va plăti în jur de 800.000 de euro pe an. Nici pensiunile turistice din ţară nu scapă ieftin: sume anuale ntre 89 şi 120 de lei pe locul de cazare. Potrivit lui Dragoş Răducan, în forma finală a modalităţii de calcul, se ţine cont inclusiv de gradul de ocupare al unităţilor de cazare, calculat la 30% la pensiunile turistice. "Cei de la Finanţe ne-au spus că cele mai mari 10 hoteluri nu plăteau deloc taxe până acum, găseau soluţii să nu declare profitul real, aşa că sumele pe care le vor plăti de-acum s-ar putea să li se pară mari", explică oficialul FPTR. Dragoş Răducan, care este şi proprietar de service auto, recunoaşte că în domeniul serviciilor auto noul impozit forfetar s-a calculat fără a se ţine cont de realitatea economică. "Voi plăti cam 3.000 de lei pe an, s-ar putea să închid afacerea, deoarece clienţii sunt din ce în ce mai puţini şi profiturile sunt foarte mici", spune acesta. Alte probleme majore legate de introducerea noii taxe: impozitul va fi foarte complicat de calculat şi colectat - ceea ce presupune costuri suplimentare pentru firmele mici pentru a-şi face contabilitatea corect, iar inspectorii fiscali vor deveni topografi care merg cu ruleta în teren, ca să verifice suprafaţa etc. "Nu poate funcţiona un astfel de impozit, modul de calcul e extrem de complicat. Ce vor face micii patroni care au firme cu mai multe domenii de activitate pe aceeaşi societate? Cum îşi vor calcula taxele?", spune consultantul de la Scot & Company Consulting. O altă problemă legată de noul impozit ţine de companiile cărora li se aplică: Limita cifra de afaceri de 50 mil. euro pe an "este enormă", înseamă că vor intra sub incidenţa forfetarului şi mari companii din domeniile supuse taxării. Ce speră să câştige statul: doar 11,3 milioane lei în plus la buget Potrivit actului normativ aflat pe masa Guvernului, vor plăti noul impozit persoanele juridice din domeniile serviciilor de cazare şi alimentaţie publică: hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri – cafenele şi din domeniul întreţinerea şi repararea autovehiculelor. Condiţiile cumulative pentru companiile care vor plăti impozitul forfetar sunt: - au realizat o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro - ponderea veniturilor obţinute în anul precedent din desfăşurarea activităţilor cu codurile CAEN vizate în total venituri, este de peste 70%; - au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250; - nu se află în dizolvare. Conform expunerii de motive referitoare la introducerea noului impozit, Ministerul Finanţelor speră să obţină în plus la bugetul general consolidat doar 11,3 milioane lei, sumă ridicolă în contextul harababurii generale pe care o va declanşa în piaţă. Impozitul minim introdus de Guvernul Boc a dus la închiderea a 26.000 de firme numai în cursul anului 2009 şi la trimiterea în şomaj a 56.000 de români. Cum se calculează impozitul forfetar pentru unităţile de alimentaţie publică Un restaurant mediu din Capitală va plăti un impozit forfetar de 4.000 euro, iar o shaormerie 3.000 euro, potrivit calculelor Mediafax. Proprietarul unui restaurant cu o suprafaţă de 150 metri pătraţi din centrul Capitalei va plăti de la începutul anului viitor un impozit forfetar de 17.136 lei pe an (3.900 de euro), în timp ce pentru o shaormerie de peste 50 metri pătraţi se vor achita cel puţin 12.474 lei (2.835 euro). Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat în primă lectură miercuri în Guvern şi care va fi trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă. Surse guvernamentale au declarat că proiectul de lege nu a putut fi adoptat, miercuri, deoarece nu primise toate avizele necesare, şi va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare, pentru a fi apoi dezbătut în regim de urgenţă în legislativ. Formula de determinare a impozitului forfetar propusă de Guvern ia în calcul rangul localităţii, dar şi al zonei din municipii şi marii poli regionali (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi Ploieşti Timişoara), suprafaţa localului şi un coeficient de sezonalitate, care este clasificat în mod asemănător cu cel al rangului localităţii. Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri pătraţi din Zona A a Capitalei, care vor plăti 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro). Pentru restaurantele de peste 300 de metri pătraţi este aplicat un singur coeficient de suprafaţă. Impozitul forfetar anual/unitate este determinat după formula k * (x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x - variabilă în funcţie de rangul localităţii, y - variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z - coeficient de sezonalitate, iar q - 0,8 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate de desfăşurare a activităţilor. La un restaurant de 100 de metri pătraţi diferenţele sunt semnificative în funcţie de localitate şi zona de amplasare. Un local de 100 de metri dintr-o comună va plăti 1.785 lei/an, în timp ce un restaurant cu aceleaşi dimensiuni amplasat în Bechet, oraş cu 3.657 de locuitori, din judeţul Dolj, va achita de trei ori mai mult, respectiv 5.600 de lei/an. Diferenţele sunt semnificative şi între oraşe şi oraşele municipii. Un restaurant de 100 de metri pătraţi din centrul unui oraş municipiu va achita anual 10.640 lei, aproape dublu faţă de suma datorată de către proprietarul unui restaurant dintr-un oraş care nu are rang de municipiu. În cazul unui restaurant de 150 de metri pătraţi amplasat într-un municipiu, impozitul anual se va ridica la 14.000 de lei. Proiectul nu face diferenţieri între restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică sau catering, cum ar fast-food-urile, care vor plăti un impozit similar, în funcţie de suprafaţa spaţiului util. Astfel, un vânzător de shaorma din Bucureşti, care are un spaţiu de 50-70 de metri pătraţi, va datora anual un impozit cuprins între 12.474 lei şi 13.104 lei, în funcţie de zona în care este amplasat. Cea mai mare parte suprafeţei Capitalei este încadrată în zona A şi zona B din punct de vedere fiscal. Staţiunile montane, de pe litoral sau cele balneoclimaterice au un statut special, cu o variabilă în funcţie de rangul localităţi egală cu cea a oraşelor fără rang de municipiu (2) şi un coeficient de sezonalitate mai mic decât al oraşelor, de 0,35. În acest caz, proprietarul unui restaurant din Predeal, Sinaia, Eforie sau Mamaia va plăti un impozit forfetar mai mic decât cel din Bechet, oraşul cu 3.600 de locuitori din judeţul Dolj. Potrivit proiectului de lege, care va fi trimis în Parlament săptămâna viitoare, variabila în funcţie de rangul localităţii (variabila x) are următoarele valori: Bucureşti Zona A= 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12,5. Variabila în funcţie de rang în cei 7 poli ( Braşov, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara) este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11. Pentru municipii, Guverrnul propune o variabilă Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. În cazul oraşelor fără rang de municipiu se aplică un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul staţiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0,5. Variabila y diun formula de calcul, în funcţie de suprafaţă, va avea următoarele valori: 0 - 30mp = 2; 31mp - 50mp = 4; 51mp - 70mp = 6; 71mp - 90mp = 8; 91 mp - 120 mp = 10; 121mp - 160mp = 14; 161mp - 200mp = 16; 201mp - 240mp = 18; 241mp - 300mp = 20; peste 300mp = 25. Coeficientul de sezonalitate va fi de 0,45 pentru Bucureşti şi cei 7 poli, de 0,4 pentru municipii şi oraşe, 0,35 pentru staţiuni şi 0,15 pentru comune. Cum se calculează impozitul forfetar în domeniul auto O spălătorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafaţă de circa 200 metri pătraţi vor plăti anual, începând din 2014, un impozit forfetar de 18.000 lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei, potrivit formulei de calcul pe care o propune Guvernul. Proiectul de lege privind impozitul forfetar stabileşte pentru unităţile de servicii din segmentul auto un impozit care se va calcula în principal în funcţie de suprafaţa de desfăşurare a activităţii. Suprafaţa deţinută se va înmulţi cu un coeficient de activitate, mai mic pentru vulcanizări şi spălătorii şi în creştere pentru service-uri, în raport de ce operaţiuni acoperă, scrie Mediafax. Impozitul forfetar anual va fi calculat prin înmulţirea coeficientului specific activităţii cu suprafaţa unităţii şi cu 12. Guvernul a propus un coeficient de 6 pentru vulcanizări auto, 7,5 pentru spălătorii auto, 8 pentru vopsitorii, 9 pentru tinichigerie auto şi 10 pentru mecanică auto sau ITP. În cazul unui service care acoperă şi operaţiunile de mecanică şi ITP, şi are o suprafaţă de 500 de metri pătraţi, impozitul anual va fi de 60.000 de lei (aproape 14.000 de euro). O vopsitorie cu aceleaşi dimensiuni va achita 48.000 de lei, iar o tinichigerie va plăti impozit de 54.000 de lei. Pentru un service complet echipat de 1.000 de metri, impozitul anual este de 120.000 de lei (aproape 30.000 de euro). O spălătorie auto de 500 de metri va datora anual un impozit forfetar de 45.000 de lei, în timp ce o vulcanizare cu o suprafaţă similară va achita 36.000 de lei. Impozitul a fost stabilit pe baza datelor privind încasările obţinute din impozitul pe profit în 2011 de la cei 10.075 contribuabili înregistraţi cu cod CAEN 4.520 - Întreţinerea şi repeararea autovehiculelor. Potrivit Guvernului, doar 2.876 de astfel de unităţi au raportat profit în 2011 şi au plătit cumulat o sumă de 32,68 milioane lei. Din calcule rezultă un impozit mediu achitat de 11.401 de lei pe firme plătitoare, sau de 3.250 lei raportat la cele 10.075 unităţi active. Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat în primă lectură miercuri în Guvern şi care va fi trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă. Surse guvernamentale au declarat agenţiei Mediafax că proiectul de lege nu a putut fi adoptat, miercuri, deoarece nu primise toate avizele necesare, şi va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare, pentru a fi apoi dezbătut în regim de urgenţă în legislativ. Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: realitatea.net/noul-impozit-forfetar-va-face-ravagii-printre-micile-afaceri-e-mai-rau-decat-forfetarul-lui-boc_1271330.html#ixzz2fHBSBzx9 Follow us: @realitatea on Twitter
Posted on: Wed, 18 Sep 2013 19:59:18 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015