Nu sunt o persoană extra manierată, dar am o doză de politețe și de bun simț cu cei din jurul meu, fie ei prieteni, rude sau mai știu eu ce. Nu am citit acea carte cu bunele maniere, dar totuși bunele maniere nu îmi lipsesc.Vă întrebați: Dacă nu ai citit cartea, atunci de unde știi că ești manierat? Păi, de la persoane care au aceste maniere, care le dețin, iar cu timpul le-am adoptat. O persoană manierată e o persoană cu capul pe umeri din punctul meu de vedere. Știe ce face, e conștient de ceea ce face. Își cere scuze când greșește, nu judecă oamenii doar de dragul de a face-o, ci doar dacă au un motiv bine definit. Nu jignește lumea doar că e cool în societatea de astăzi, să îți bagi și să îți faci în tot neamul respectivului om, că ești tu mai presus cu niște lucruri pe care el nu le deține sau mai știu eu ce motive mai există astăzi în noua generație, motive de a fi injurat așa…de pomană. Cine spune pardon atunci când se grăbește și nu are răbdare să meargă ca melcul deoarece pe trotuar în fața lui se află un grup de bătrâni are o doză de maniere în el. Cine spune “bună ziua” unui om pe care nu-l cunoaște ci nu “salut mă” e o persoană care deține ceva maniere în el. Cine nu se înghesuie pe o ușă unde doar o persoană are destul spațiu de a trece, fără să împingă pe cineva are o doză de maniere în el. În unele zile zăresc persoane care nu au nici cel mai mic bun simț în ei. Pot spune că și la liceu, în clasa mea, am întâlnit persoane care nu aveau de a face cu bunele maniere, cu bunul simț nici față de proprii colegi dar nici față de un profesor. Răspund răspicat, fac orice altceva în timpul orei dar numai la profesor nu sunt atenți, întârzie la oră iar atunci când intră în clasă nu au nici bunul simț să își ceară scuze că au deranjat ora. Atunci când ora se termină, ies primii din clasă, neavând bunul simț de a lăsa profesorul să părăsească clasa, pur și simplu le taie calea și nici “bună ziua” nu spun.Să nu spun de manierele de acasă, în prezența părinților. E frumos să spui “poftă bună” atunci când te așezi la masă, iar când te ridici “săru’ mâna pentru masă!”.Ei bine, aceste maniere, aceste lucruri politicoase care ar trebui să facă o lume mai bună, mai educată, vin chiar de la educație. Neavând educație, nu știi să te comporți în societate, să te adaptezi ușor, să poți comunica cu oamenii din jurul tău, să iei decizii și nu numai.Educația e principalul factor care pot face o persoană să fie manierată. Asta depinde de părinți, de manierele lor pe care le au, de implicarea lor în comportamentul copilului. Dacă un părinte e nemaneriat, își bagă și își face în aia aia, e nesimțit atunci când nu e nevoie, judecă oamenii doar să pară mai presus sau alte lucruri pe care nu le înșir că mi-ar lua prea mult, ei bine, asta învață și copilul. Bunele maniere vin de la părinți. Aș fi fericit să văd persoane care lasă prioritate unui om care intră în clădirea din care tu dorești să ieși, neajungând să vă tamponați unul cu altul din cauza unei lipse de…maniere. Gândurile mele sunt ciudate în acest articol, dar parcă persoana nu mai are acel bun simț în el, parcă nu mai are politețe cu oamenii bătrâni, cu proprii părinți sau prietenii cei mai buni.
Posted on: Tue, 27 Aug 2013 11:24:54 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015