O dimineata de duminica frumoasa.Razele soarelui ma netezesc pe cap si caldura lor imi patrunde piina in adincul sufletului.M-am trezit cu aceeasi bucurie in suflet cu care am adormit.In urechi merueu imi suna cuvintele scumpului meu baiat:Ganduri pozitive,mama,doar ganduri pozitive si totul o sa fie bine. Avem multe de invatat de la copii.Ei sint adevarata oglinda a noastra.Oglinda sufletului nostru. Datorita lor noi ne intoarcem in copilarie si incepem sa dezvoltam acele calitati,care nu am reusit sa le dezvoltam in timp.Adevarata bucurie tot de la ei o putem invata.Ea este in noi de cind am aparut pe lume,pur si simplu cu timpul noi transformam aceasta bucurie in tristete. In viata totul exista si tristete si bucuriesi fericire si nefericire,si boli si sanatate,si urcusuri si caderi,tot, absolut tot.Trebuie doar sa fim capabili sa echilibram totul.Cind nu reusim sa echilibram starile noastre sufletesti,atunci apar bolile,deseori diagnosticate de medici in mod gresit. Dar vina nu este a lor.Ei au un sablon pentru fiecare boala,nu pot sa cunoasca boala fiecarui pacient.Numai tu singur te poti ajuta,daca te cunosti pe tine si cunosti radacinile raului. De mult timp sufar de dureri de spate,dureri infernale,care pot sa te tina blocat in pat zile intregi.Pentru o persoana activa,care vrea sa le faca pe toate intr-o zi suferinta este si mai mare cind se simte inutil.Si mai ales pentru cel ce nu stie sa ceara ajutor in modul cel mai corect.Cam asa am patit si eu. Sint o fire pacifica,piina cind ajunge momentul sa cer ajutor,dar cind incerc sa cer ajutor si cei din jur nu inteleg ce vreau eu,devin nervoasa,as spune ba chiar isterica.In fine,intr-o perioada scurta am reusit sa-i indepartezi pe toti de la mine. Trebuie sa spun ca mi-a reusit foarte bine.Prima zi a fost un dezastru.Frica,neincredere,nici o pofta de mincare,nici o dorinta de a trai.A doua zi am fost nevoita o buna parte din produse.Afara nu pot iesi,deoarece de la dureri risc sa cad si sa complic lucrurile. Am inceput sa fac lucruri care nu-mi produc mari miscari.Am aruncat o buna parte din lucruri inutile si odata cu ele,am simtit ca ma eliberez de multe ganduri negative.Continui sa ma misc.Rupta de lume ,inchisa in casa,simt ca nu ma mai gandesc la nimic si la nimeni.Apare o pustietate interioara.Din cind in cind o fac pe victima si ma jelesc. Vorbesc singura,incep sa cred ca eu niciodata nu as proceda asa,nu as lasa singur pe cineva care se simte rau.Si deodata imi apare un gand,o voce,ce ma intreaba:Si ce ai face ,ma rog.Stii ciite persoane sufera acum in lume si mai rau ca tine.Si ei tot se gandesc la ei,la problemele si suferintele lor si tot ca si tine cred ca nu ar abandona pe cel ce sta mai rau ca ei? Nimanui nu putem nici sa-i lungim si nici sa-i scurtam viata.Acestea sint iluziile noastre,care ne complica viata,ne-o distrug.Desenez un balon mare si in ele desenez toate iluziile mele si cu zambet le dau drumul sa zboare. Vazind ca sint singura si caut sa ma descurc,la un moment imi dau seama ca fiecare ar putea sa se descurce. Deci,nu-i numaidecit sa-ti iai responsabilitati mai mari decit tine in spate.Asta este fiecare trebuie sa traiasca viata lui,iar bolile sint doar un raspuns la actiunile si gandurile noastre. Ma prind la gandul ca ma iert pe mine pentru starea in care ma aflu,ii iert si pe ceilalti si le sint chiar recunoscatoare .Asta inseamna ca pe locul pustiu apar primele seminte de ganduri pozitive.Sufletul mi se imple de bucurie.Asa,am si adormit ca un copil cu zambetul pe buze.Un somn linistit,fara cosmaruri,relaxata.Asa si m-am trezit,cu zimbetul pe fata.Imi dau seama ca am un zambet frumos.Ma uit in oglinda si salut prima persoana pe care o vad: Buna dimineata Mila Afanase! Bine ai revenit la viata! Doar un suflet ce stie a ierta,un suflet plin de bunatate si iubire mai poate invia.Bine ca sufletul este intreg,iar corpul il lipim noi.Totul vine de la cap.El conduce cu toate.Cred ca o sa-mi caut ghetele....
Posted on: Sun, 11 Aug 2013 06:20:37 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015