O poveste frumoasa! În cabinetul unui doctor intrăun bătrin bandajat la un deget. -Sunt foarte grăbit caci am o întalnire fixata pentru ora 09:00 şi fiecare minut este important. Asistenta ii desfacu bandajul şi cum rana nu era gravă, se apucă să o dezinfecteze. Începand o mică conversatie, întrebă ; -Cit de urgentă este întilnirea ?! Bătrinul spuse că trebuie să meargă neaparat la casa de bătrani, aşa cum face de ani buni, ca să ia micul dejun împreună cu soţia. Politicoasă, asistenta se interesesa de sănatatea soţiei. Senin bătranul domn povesteşte că soţia, bolnava de Alzheimer, stă la casa de bătrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-se că soţia putea fi agitată de întarzierea lui, asistenta se grăbi s ă-i trateze rana, dar batranul senin îi explică .. -ea nu-şi mai aduce aminte de 5 ani cine sunt”... Atunci ea întreabă mirată: -Şi dvs. vă duceţi zilnic ca să luaţi micul dejun împreună? -Cu un suras dulce şi o mangaiere pe mană acesta răspunse: -E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu ştiu bine cine este ea... Oare aceasta este dragostea adevarată? Nu neaparat fizică şi nici romantică în mod ideal... să iubeşti înseamnă să accepţi ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi şi ceea ce încă nu s-a întamplat. Persoanele fericite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care ştiu să facă ce-i mai bun din tot ceea ce au.. Viaţa nu înseamnă să supravieţuieşti unei furtuni ..ci să ştii să dansezi în ploaie...
Posted on: Fri, 06 Sep 2013 09:54:50 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015