O primă victorie (de etapă) în lupta mea cu sistemul represiv băsist: ÎCCJ MI-A ADMIS PLÂNGEREA FORMULATĂ în temeiul art. 278 indice 1 c.p.p. ÎMPOTRIVA SOLUȚIEI DE NEÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE FAȚĂ DE ȘEFUL JANDARMERIEI BUCUREȘTI - GENERAL DE BRIGADĂ EUGEN MERAN - CEL CARE A CONDUS OPERAȚIUNILE DE REPRESIUNE A MANIFESTAȚIILOR DIN IANUARIE 2012!!! pentru cei interesați redau mai jos textul integral al plângerii mele: Domnule Președinte, Subsemnatul Chitic Mircea Victor Daniel, ..., formulez în temeiul art. 278 indice 1 și următoarele C.p.p. prezenta Plângere contra REZOLUȚIILOR procurorilor adoptate în dosarul 1169/P/2010 de către colonelul magistrat Dinu Iulian și general de brigadă Lupulescu Nicole, rezoluții prin care s-a dispus neînceperea urmăririii penale față de făptuitorii general de brigadă Meran Eugen, lt. col. Necula Marius și a altor trei jandarmi mascați, pe care nu i-am putut identifica, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în Codul Penal la articolele 246, 247, 250 și 289 prin care vă solicit restituirea dosarului pentru continuarea cercetării penale în temeiul art. 231 C.p.p. pentru următoarele motive: I. Rezoluțiile adoptate de către cei doi magistrați militari sunt fundamentate pe fapte și acte neconforme cu realitatea care au determinat adoptarea unor soluții nelegale și netemeinice; II. Rezoluțiile adoptate sunt contrare spiritului și literei Constituției și legislației în naționale și europene în vigoare, instituind în contra evidenței probelor depuse la dosar pentru subsemnatul o veritabilă prezumție de vinovăție, care are ca efect sancționarea abuzivă a exercitării în limite legale ale drepturilor prevăzute de Constituție, rezoluțiile adoptate consfințind abuzurile organelor Ministerului de interne prin îngrădirea drepturilor subsemnatului prevăzute de art. 23, 29 și 30 din Constituție și având ca scop și efect încurajarea unor viitoare abuzuri. I. Rezoluțiile adoptate de către cei doi magistrați militari sunt fundamentate pe fapte și acte neconforme cu realitatea care au determinat adoptarea unor soluții nelegale și netemeinice: A. Cu privire la rezoluția adoptată de către colonelul magistrat Dinu Iulian subliniez odată în plus faptul că deși subsemnatul prin plângerea formulată arătam că “în data de 15.01.2012 la orele 00.10 subsemnatul mă aflam pe B-dul Nicolae Bălcescu, mai exact pe trotuarul din fața Teatrului Național, deplasându-mă dinspre Pasajul Universității spre Hotelul Intercontinental (spre magazinul “Cellini”) unde urma să mă întâlnesc cu soția mea.”, aducând ca probă irefutabilă o înregistrare video a tuturor evenimentelor ce s-au petrecut anterior, în momentul și ulterior reținerii abuzive a subsemnatului, înregistrare care mă plasa în mod categoric pe trotuarul din fața Teatrului Național, și anume la aproximativ 50 metri de intrarea în Hotelul Intercontinental în chiar momentul “intervenției” jandarmilor prin care am fost bruscat și reținut abuziv, în pofida tuturor acestor evidențe, în rezoluția adoptată, organele de urmărire penală au “constatat” că “câteva persoane grupate lângă facultatea de Geografie au refuzat însă să părăsească zona și au continuat să se manifeste zgomotos și agresiv la adresa forțelor de ordine” (…) și că “printre aceste persoane s-au aflat numiții Chitic Mircea Victor Daniel și Râureanu Lavinia Patricia care la solicitarea lucrătorilor Jandarmeriei au refuzat să prezinte vreun act de identitate sau să comunice datele lor personale”, faptele descrise în Rezoluția adoptată deformând în mod grosolan realitatea în scopul vădit de a justifica abuzurile comise de către forțele de Jandarmerie. Faptul că subsemnatul nu mă aflam lângă Facultatea de Geografie (unde, într-adevăr fusese încolțit pe trotuar un grup de cetățeni care își exercitau drepturile legitime la libera exprimare fără a încălca legea) este confirmat și de o altă înregistrare realizată de operatorii de la OTV (pe care o depunem pe aceată cale la dosar) în care este surprins exact momentul în care doamna Răureanu Lavinia Patricia a fost reținută de pe trotuarul de lângă Facultate, înregistrare în care subsemnatul nu am putut fi surprins pentru simplul motiv că în exact același moment eu mă aflam la aproximativ 200 de metri, în apropierea Hotelului Intercontinental. Această realitate incontestabilă poate fi cu ușurință constatată din vizionarea înregistrărilor video depuse de subsemnatul la dosar, înregistrări din cadrul cărora am extras două instantanee și pe care le depunem și în prezenta Plângere: (…) Plecând de la constatarea aceastei denaturări flagrante a realității, întreg eșafodajul Rezoluției adoptate de către colonelul magistrat Dinu Iulian se năruie, lăsând să se întrevadă adevăratele și ilegalele scopuri ale acestei soluții: justificarea intervenției ilegitime, brutale și disproprorționate a Jandarmeriei comandate de către generalul de brigadă Eugen Meran, care “a aprobat planurile de acțiune pentru asigurarea ordinii publice pe timpul desfășurării acțiunii de protest, prin care s-au stabilit măsurile care trebuiau întreprinse de lucrătorii de jandarmerie pentru asigurarea și menținerea liniștii și ordinei publice pe timpul acestor proteste.” Având în vedere argumentele și imaginile prezentate mai sus este evident că subsemnatul NU mă aflam în același grup de persoane în care se afla și Răureanu LP și, pe cale de consecință, “în aceste condiții” nu puteam fi reținuți din același loc cu aceasta și de către aceleași persoane - lucrători ai jandarmeriei, motiv pentru care subliniez următoarele: Subsemnatul NU mă puteam afla în același loc cu persoanele “grupate lângă Facultatea de Geografie”, motiv pentru care subsemnatul nu puteam adera la voința colectivă a acestora prin care aceștia “au refuzat să prărasească zona” (vezi pag 2 ultim paragraf din Rezoluție); Subsemnatul nu mă puteam număra “printre aceste persoane” și nu puteam să mă raliez refuzului acestora de a prezenta “vreun act de identitate sau să comunice datele lor personale”; (vezi pagina 3 prim paragraf din Rezoluție); de fapt, subsemnatul în momentul în care am fost bruscat și reținut abuziv în fața Teatrului Național nu am fost întrebat dacă vreau sau nu să mă legitimez - Jandamii fiind mult prea ocupați cu actele de agresiune pentru a se mai formaliza cu privire la verificarea identității subsemnatului, această întrebare venind doar după ce am fost “condus” la mașina Jandarmeriei unde, deși am prezentat actele solicitate, am fost condus la secția 14 Poliție. Subsemnatul nu am fost “condus” împreună și în același timp cu doamna Răureanu la secția 14 Poliție. Arăt pe această cale că în momentul în care subsemnatul “am fost invitat” să intru în încăperea din incinta secției 14 în care am fost reținut ilegal mai bine de două ore, doamna Răureanu se afla deja înlăuntru și manifesta o stare de surescitare și panică avansată, plângând și vociferând împotriva reținerii sale. lt. Col. Necula Marius și plt. Ștefan Nicușor Ionel, care potrivit Rezoluției adoptată se menționează că au făcut parte din dispozitivul de ordine publică de la Piața Universității pentru a asigura filmările operative” , au declarat în fals, săvârșind infracțiunea de 292 și respectiv 260 C.pen., atunci când au spus în fața organelor Parchetului Militar cp “au observat pe numiții Chitic Mircea Victor Daniel și Răureanu Lavinia Patricia printre persoanele care se manifestau zgomotos și care, la solicitarea forțelor de ordine, au refuzat să părăsească zona” (…); în situația în care lt. col. Necula Marius a realizat la fața locului “filmări operative”, prilej cu care ‘m-a putut observa în grupul persoanelor de la Facultatea de Geografie”, rezultă pe cale de consecință că în aceste înregistrări video ar fi trebuit să apară și persoana subsemnatului - fapt imposibil atâta vreme cât subsemnatul am fost bruscat și reținut în fața Teatrului Național, situație care demonstrează fără putință de tăgadă că lt. Col. Necula Marius în calitate de agent instrumentator al procesului verbal de contravenție sria JO nr. 0247202 nu a avut și calitatea de agent constatator, fapt ce în mod evident constituie infracțiunea prevăzută de art. 289 C.pen, art. 246 și 247 C.pen.m, lt. Col. Necula Marius întocmind astfel un proces verbal lovit de nulitate. Solicităm pe această cale ca la dosar să fie depuse înregistrările realizate de către lt. col. Necula Marius și plt. Ștefan Nicușor Ionel pentru elucidarea tuturor aspectelor de fapt menționate mai sus; (vezi ultimul paragraf din Rezoluția din 18.02.2013) Afirmația conform creia “Plt. maj. Prigoreanu Bogdan și plt. maj. Dragomir Marian (…) au condus persoanele în cauză (respectiv pe dna Răureanu și pe subsemnatul) la sediul Secției 14 Poliție” este în mod evident falsă, cele două persoane (jandarmi mascați) neputând opera rețineri în același timp (în jurul 0relor 00.10) în două locuri diferite aflate la o distanță de 200 m unul de celălalt, motiv pentru care este evident că fie subsemnatul, fie doamna Răureanu, a fost reținuți abuziv de alți cel puțin doi jandarmi - făptuitori rămași până la această dată neidentificați. Faptul că Plt. maj. Prigoreanu Bogdan și plt. maj. Dragomir Marian au confirmat declarațiile susnumiților lt. col. Necula Marius și plt. Ștefan Nicușor Ionel “care au menționat că i-au atenționat pe numiții Chitic Mircea Victor Daniel și Răureanu Lavinia Patricia că genul de comportament adoptat față de forțele de ordine publică nu se justifică și le-a cerut să se legitimeze, însă aceștia au refuzat, motiv pentru care i-au condus la sediul organelor de poliție” sunt în mod evident false pentru unul și același motiv că subsemnatul nu mă aflam în același loc la același moment cu numita Răureanu Lavinia, fapt ce face imposibilă acțiunea descrisă de cei 2 jandarmi și confirmată de către ceilalți doi, fapt care prezintă elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art 292 și respectiv 260 C.pen. (pag. 4 prim paragraf din Rezoluție) Faptul că “cei doi subofițeri jandarmi au precizat că asupra numiților Chitic Mircea Vitor Daniel și Râureanu Lavinia Patricia nu au fost exercitate acte de violență cu ocazia opririi și conducerii lor la Poliție și nu a fost necesară încătușarea, întrucât au acceptat să-i însoțească de bună voie, chair dacă pe timpul deplasării le-au adresat jandarmilor numai injurii” constituie în mod evident o declarație falsă atâta vreme cât subsemnatul în cond. Prev de art 292 și 260 C.pen., căci în momentul reținerii am fost singur, singur condus la mașina jandarmeriei (care se afla vis-a-vis de Hotelul Intercontinental, în fața magazinului Alpadrino - așa cum rezultă și din imaginile pe care le-am depus pe CD la dosar), în mașina Jandarmeriei (un Mercedes Vito albastro) am fost singur transportat până la Secția 14 Poliție, perioadă în care nu am insultat pe nimeni, ci doar am încercat să aflu care sunt temeiurile legale în baza cărora subsemnatul am fost reținut. În mod paradoxal, în rezoluția criticată sunt citate discuții purtate de subsemnatul cu jandarmul care m-a reținut și condus până la mașina Jandarmeriei, însă în mod evident cu rea credință este omis faptul că subsemnatul eram neînsoțit și mă aflam în fața Hotelului Intercontinental și nu în fața Facultății de Geografie (paragraful 3-4 aflate pe pagina 4 a Rezoluției); În rezoluția criticată s-a reținut și faptul că pe una din înregistrările depuse de către subsemnatul la dosarul cauzei este auzită comanda transmisă prin stația radio către comandantul dispozitivului “măturați tot ce e și pe o parte și pe alta”, fapt care în mod evident este o comandă prin care șeful Jandarmeriei București - general de brigadă Eugen Meran ordonase “curățarea” tuturor persoanelor care se aflau legitim pe trotuare, căci din înregistrările depuse de subsemnatul la dosar rezultă fără putință de tăgadă că în jurul orelor 00.00 carosabilul era complet liber și circulația era nestânjenită, fapt care dovedesc în mod evident caracterul abuziv al “curățării” trotuarelor, spații destinate circulației libere a cetățenilor, loc de unde subsemnatul am fost abuziv “curățat” de către trupele jandarmeriei. B. În ceea ce privește rezoluția adoptată de către Generalul de Brigadă dr. Lupulescu Nicolae arăt că aceasta este profund nelegală și netemeinică, fiind adoptată cu încălcarea flagrantă a obligației procurorului de a “reprezenta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si de a apăra ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”, acesta denaturând și deformând în mod evident faptele supuse cercetării sale și constituindu-se într-un veritabil apărător al organelor ministerului de interne. Astfel, într-o vădită imposibilitate de a nega evidențele criticilor învederate de subsemnatul la adresa aspectelor de fapt reținute în rezoluția adoptată de către colonelul magistrat Dinu Iulian, generalul de brigadă Lupulescu a menținut “ca legală și temeinică” soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva făptuitorilor, făcând apel la rândul său la o altă serie de denaturari flagrante ale realității. În aceste condiții deși neînceperea urmăririi penale în prima rezoluție a fost adoptată ca urmare a constatării faptului că organele Ministerului de interne “au observat pe numiții Chitic Mircea Victor Daniel și Răureanu Lavinia Patricia printre persoanele care se manifestau zgomotos și care, la solicitarea forțelor de ordine, au refuzat să părăsească zona” (Facultății de Geografie!!!), lucru “constatat personal” de către lt. col. Necula Marius care, realizând la fața locului “filmări operative”, “m-a putut observa în grupul persoanelor de la Facultatea de Geografie”, motiv pentru care “Plt. maj. Prigoreanu Bogdan și plt. maj. Dragomir Marian (…) au condus persoanele în cauză (respectiv pe dna Răureanu și pe subsemnatul) la sediul Secției 14 Poliție” , domnul general de brigadă Lupulescu confirmă această soluție, deși constată la rândul lui o cu totul altă dinamică a evenimentelor - ceea ce însă nu îl determină să trimită dosarul spre refacerea cercetărilor, ci, procedând la o “analiză proprie” a probelor aflate la dosar acesta adoptă o soluție întemeiată pe o descriere a faptelor sesizate de subsemnatul la fel de străină de realitatea celor petrecute în data și locul mai sus amintite. Generalul procuror Lupulescu reține într-un final că “în urma cercetărilor efectuate” subsemnatul mă aflam într-adevăr în fața Teatrului Național - ceea ce contrazice în integralitate soluția adoptată inițial de către procurorul Dinu Iulian, însă acesta a constat “din înregistrările video, al căror conținut a fost redat de către procurorul militar în procesele verbale” (?!?! - cele în care se menționa că eram în fața Facultății de Geografie???) că “acesta (subsemnatul - n.n.) se afla pe carosabil în momentul reținerii, iar cu toate insistențele jandarmilor, susnumitul a refuzat să plece”!!! Domnul general procuror continuă mistificarea evidentă a realității susținând că “este adevărat că pe timpul realizării primei înregistrări numitul CMVD se afla pe trotuarul din fața Teatrului Național, în spatele gardului de protecție instalat de jandarmi, însă tot în această înregistrare este fixat și momentul în care susnumitul încearcă să pătrundă pe carosabil” (?!?). Or, din înregistrările depuse la dosar este evident faptul că subsemnatul am fost violentat și reținut nejustificat NU pe carosabil, nici măcar pe trotuar, ci pe treptele dinspre parcul din fața Teatrului Național iar reținerea efectivă a subsemnatului a avut loc în mijlocul parcului din fața Teatrului Național, la mai bine de 30 de metri de limita (bordura) trotuarului, și deci nu mă aflam în momentul bruscării și reținerii pe carosabil, așa cum rezultă și din imaginile de mai jos care pot fi însă mai bine situate în timp și spațiu prin vizionarea înregistrărilor video din care sunt surprinse. (…) În acest loc și în acest moment - pe treptele parcului din fața TN, la mai bine de 9 metri de limita trotuarului unde “este fixat și momentul” în care subsemnatul aș fi încercat “să pătrund pe carosabil” - mă aflam în momentul “intervenției” trupelor de Jandarmerie, fapt demonstrat fără putință de tăgadă de faptul că imaginea luată de subsemnatul în chiar momentul agresiunii venită din partea trupelor de Jandarmerie surprinde reclama aflată la nivelul parcului din fața Teatrului Național exact în fața reclamei Ursus aflată pe blocul de la intersecția Bulevardului N. Bălcescu cu strada Batiștei, (loc unde aveam întâlnire cu soția mea și spre care mă îndreptam în chiar acel moment), fapt care, prin trasarea unei drepte imaginare între cele două reclame descrie precis locul în care mă aflam în momentul “intervenției” trupelor de Jandarmerie. (…) Această amplasare a subsemnatului într-un loc public de liber acces pietonal m-a determinat să afirm în momentul care a precedat intervenția Jandarmilor “bun și dacă eu vreau să plec, să mă lase să plec”, iar în momentul în care am încercat să ocolesc cordonul de jandarmi prin parcul Teatrului Național le-am și cerut jandarmilor “nu puneți mâna”, subsemnatul neavând nicio intenție de a “forța cordonul de protecție”, (care oricum nu se afla la limita carosabilului ci în parc și pe trotuar, perpendicular pe sensul de circulație pe trotuar, unde “mătura” conform ordinelor primite), în așa fel încât nicio persoană aflată pe trotuar să nu poată scăpa “nemăturată”… În ceea ce privește afirmația procurorului conform căreia “celalte două înregistrări sunt realizate în timp ce susnumitul se afla pe carosabil, în imaginile fixate putându-se observa marcajul rutier de pe covorul asfaltic” este de natură a continua mistificare realității, căci subsemnatul m-am aflat într-adevăr pe carosabil doar în momentul în care eram “condus” la mașina Jandarmeriei pentru a fi dus la Secția 14… Desigur, toate acestea pot fi lesne observate din chiar prima vizionare obiectivă a imaginilor înregistrate de subsemnatul, ceea ce demonstrează caracterul partizan și subiectiv al Rezoluției adoptate de către Generalul de Brigadă Lupulescu Nicolae, atitudine care, venită din partea unui înalt magistrat, este de natură a încuraja săvârșirea unor fapte similare și întrunește pe cale de consecință în opinia noastră elementele constitutive ale mai multor infracțiuni prevăzute de Codul penal. În acest context faptul că procurorul Lupulescu a constatat că subsemnatul mă aflam într-adevăr în fața Teatrului Național, este de natură să contrazică integral “teza” primei rezoluții conform căreia subsemnatul am “refuzat să părăsească zona” (Facultății de Geografie!!!), ceea ce ne impune să constatăm că subsemnatul nu puteam fi “observat în mod direct” de către lt. Col. Necula Marius Silviu atâta vreme cât potrivit primei rezoluții acesta a “făcut parte din dispozitivul de ordine publică de la Piața Univesității pentru a asigura filmările operative” în fața Facultății de Geografie unde, alături de plt. Ștefan Nicușor Ionel, a “observat pe numiții Chitic Mircea Victor Daniel și Râureanu Lavinia printre persoanele care se manifestau zgomotos și care, la solicitarea forțelor de ordine, au refuzat să părăsească zona”. La fel de imposibilă în contextul descris de a doua rezoluție este și situația rezultată în urma audierii făptuitorilor din acest dosar, declarații care l-au determinat pe procurorul Dinu Iulian să consemneze în prima Rezoluție adoptată în dosar că “ulterior (…) plt. Prigoreanu Bogdan și plt. Maj. Dragomir Marian (…) au condus persoanele în cauză la sediul Secției 14”. Astfel, deși este evident că subsemnatul nu puteam fi observat, filmat, reținut și condus la secția de poliție de aceeași subofițeri care au observat-o și reținut-o pe doamna Râureanu Lavinia în fața Facultății de Geografie, fapt aparent susținut expres de aceștia, procurorul General de brigadă Lupulescu reține că “referitor la susținerile petiționarului, în sensul că declarațiile jandarmilor audiați în cauză ar fi false, întrucât acesta nu a fost condus la secția 14 Poliție împreună cu numita Râureanu Lavinia Patricia, așa cum s-ar fi menționat în cuprinsul rezoluției, este de remarcat faptul că aspectele privind deplasarea nu erau relevante în raport de faptele sesizate, astfel încât, nu au fost menționate detalii în acest sens (?!?! - sic !). Declarațiile Jandarmilor sunt însă în concordanță cu cele ale numitului CMVD, în sensul că cei doi nu s-au aflat împreună nici cu ocazia reținerii și nici pe timpul conducerii la Secția 14 (…)”. Cu toate acestea același procuror Lupulescu a constatat “în mod indubitabil” cu privire la lt. Col. Necula Marius Silviu “că acesta a fost prezent în zonă pe parcursul derulării evenimentelor și a observat în mod direct faptele comise de contravenient”, asta deși în aceeași Rezoluție procurorul Lupulescu reține el însuși că același lt. Col. Necula împreună de plt. Maj. Dragomir Marian m-au văzut “printre persoanele care se manifestau zgomotos și care la solicitarea forțelor de ordine, au refuzat să părăsească zona.”, și deci, implicit mă situează odată în plus alături de doamna Răureanu Lavinia și “printre persoanele care se manifestau zgomotos” în fața Facultății de Geografie (reluând între ghilimele descrierea întocmai a evenimentelor realizată de procurorul dinu Iulian Dinu care însă descrisese o cu totul altă situație de fapt decât cea descrisă de procurorul până atunci de procurorul Lupulescu)... Toate cele de mai sus puteau fi foarte simplu demonstrate de înregistrările realizate de către jandarmerie sau de cele realizate prin intermediul camerelor de supraveghere prezente în toată zona centrală a Bucureștiului, însă aceastei solicitări nu i-a fost dat curs pe motivul că “lt. Col Necula Marius Silviu și Plt. Ștefan Nicușor Ionel (…) nu au afirmat cu ocazia audierii că ar fi înregistrat pe numitul Chitic MVD pe parcursul desfășurării evenimentelor, ci au declarat numai că l-au văzut “printre persoanele care se manifestau zgomotos și care la solicitarea forțelo de ordine, au refuzat să părăsească zona.” Concluzia procurorului Lupulescu vine să încununeze această sumă de erori de fapt și contraziceri între cele două Rezoluții adoptate în acest dosar atunci când, după ce infirmă întreaga descriere faptică a primei rezoluții adoptate de procurorul Dinu Iuian - schițând la rândul lui o descriere a faptelor la fel de străină de realitatea celor petrecute în noaptea de 14 spre 15 Februarie 2012, reține că “față de cele de mai sus, având în vedere faptul că în urma verificării actelor din dosarul nr. 41/P/2012, s-a constatat că soluția dispusă este legală și temeinică”... Pentru toate aceste motive este evident faptul că ambele Rezoluții adoptate în prezenta cauză sunt fondate pe descrierea și interpretarea unor circumstanțe care au mistificat în mod voit adevărul, completa necorelare dintre probatoriul aflat deja la dosar și soluția adoptată fiind dovada evidentă fie a unei totale lipse de competență, fie, mai grav, a unei voințe partizane a procurorilor ce au instrumentat prezenta speță și au adoptat Rezoluțiile criticate, procurorii încercând în mod sistematic să disculpe făptuitorii militari din prezenta speță dintr-o camaraderie care nu face onoare hainei militare, fapt care odată dovedit, va trebui să fie considerat ca un veritabil act de abuz în serviciu în contra interselor persoanei (art. 256 C.pen.), sau, în cel mai bun caz o Neglijență în serviciu astfel cum este aceasta reglementată de către art. 249 C.pen. II. Rezoluția adoptată este contrară spiritului și literei Constituției și legislației în vigoare, instituind în contra evidenței probelor depuse la dosar pentru subsemnatul o veritabilă prezumție de vinovăție ca urmare doar a unei prezumtive exercitări ale drepturilor prevăzute de Constituție și consfințind prin aceasta abuzurile în serviciu prin îngrădirea drepturilor subsemnatului prevăzute de art. 23, 29 și 30 din Constituție săvârșite de organele Ministerului de interne. În pofida tuturor celor învederate mai sus, în Rezoluția sa colonelul magistrat Dinu Iulian reține că “intervenția plt. Maj. Prigoreanu Bogdan și plt. Maj Dragomir Marian s-a desfășurat în limitele prevederilor legale și a regulamentelor militare, iar măsura conducerii la sediul Secție 14 Poliție se impunea, având în vedere că numiții Chitic Mircea Victor Daniel și Răureanu Lavinia Patricia au săvârșit fapte contrare legii, iar în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Legea 550/2004, militarii jandarmi aveau obligația să îi conducă la acea mai apropiată secție de poliție pentru a lua cu privire la aceștia măsurile de sancționare prevăzute de lege”, soluție confirmată și prin rezoluția generalului de brigadă Lupulescu care a reținut că “în raport de cele sesizate de numitul Chitic Mircea Victor Daniel a rezultat că generalul de brigadă Meran Eugen (…), plt. Maj. Prigoreanu Bogdan și plt. Maj. Dragomir Marian și-au îndeplinit în mod legal atribuțiile de serviciu (…)” precum și faptul că “nu s-a confirmat nici faptul că persoanele care au întocmit procesele verbale de sancționare contravențională numiților CMVD și RLP nu ar fi observat în mod direct faptele comise de către contravenienți”. Or, în condițiile în care în Rezoluția atacată nu este prezentă nici măcar o singură dovadă directă a “săvârșirii unor fapte contrare legii” de către subsemnatul, cu excepția declarațiilor făptuitorilor ce au scopul de a-i disculpa pe aceștia, este evident că procurorii militari Dinu Iulian și Lupulescu Nicolae au instituit pentru subsemnatul o adevărată prezumție de vinovăție, simpla prezență a subsemnatului în aria Pieții Universității constituind un argument suficient pentru a se considera că subsemnatul am luat parte în mod direct evenimentele petrecute în jurul orelor 23.00 descrise în paragraful 4 de la pagina 2: “persoanele aflate în Piața Universității, care până la acel moment s-au manifestat în mod zgomotos și au scandat lozinci împotriva regimului politic, au forțat cordoanele de jandarmi și au pătruns pe carosabil, blocând traficul rutier pe B-dul Nicolae Bălcescu pentru câteva zeci de minute”. Astfel, subliniez pe această cale că în procesul verbal încheiat de către lt. Col Necula Marius Silviu nu este descrisă în mod complet fapta contravențională pe care se presupune că am comis-o (respectiv nu se indică cu precizie locul în care ar fi fost săvârșită contravenția, fapt detereminat în mod evident de imposibilitatea stabilirii de acesta a unui loc “a săvârșirii faptei” cauzat de absența sa de la “fața locului”), fapt care este de natură a încălca în mod flagrant dreptul la apărare al subsemnatului, căci “prezentarea generală, lipsită de conținut, a faptei echivalează cu lipsa acesteia și atrage nulitatea procesului verbalconform art. 17 din OG nr. 2/2001” dar în același timp constituie din partea agentului instrumentator și un abuz prin sancționarea abuzivă a unei fapte inexistente. Mai mult, simplul fapt că în cursul audierii subsemnatului am susținut că “scandarea de lozinci împotriva regimului politic reprezintă un drept fundamental prevăzut de Constituție, iar exercitarea acestui drept nu poate fi sancționată contravențional” a fost un motiv suficient pentru procurorul militar dinu Iulian să considere că “numitul Chitic Mircea Victor Daniel, (…) nu a mai contestat faptul că ar fi participat la manifestație”, și, pe cale de consecință, a fost un argument suficient pentru a justifica toate măsurile abuzive întreprinse împotriva mea de către forțele de ordine, în pofida turor probelor și argumentelor aduse de subsemnatul în prezenta speță. Față de toate cele menționate mai sus, reiterez odată în plus cele sesizate prin plângerea inițială: Subsemnatul am fost lovit și violentat în mod nejustificat și abuziv de către trei jandarmi din dispozitivul de la Inter Continental, aceștia săvârșind faptele prevăzute de Art. 250 C.pen. (Purtarea abuzivă); Subsemnatul am fost nelegal și abuziv reținut de către cei trei jandarmi neidentificați, timp de mai mult de 2,5 ore, făptuitorii neidentificați îngrădindu-mi în calitatea lor de funcţionari publici folosinţa și exerciţiul drepturilor mele fundamentale, având ca singur temei prezumpția că prezența mea în Piața Universității la acea oră atesta o anumită convingere sau apartenență politică care m-ar fi determinat să “scandez lozinci contra regimului politic actual”, săvârșind prin aceasta faptele prevăzute de Art. 247 C.pen. (abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi): Processul verbal prin care am fost sancționat contravențional pentru faptele arătate mai sus a fost întocmit în mod abuziv de către locotenent colonelul Necula Marius care, fiind un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a falsificat mai sus amintitul înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului. Astfel: deși Necula Matius apare având calitatea de “Agent constatator”, acesta în mod evident nu a fost una dintre persoanele care m-au reținut și care ar fi putut constata în mod direct dacă subsemnatul am încălcat sau nu dispozițiile Legii 61/1990, săvârșind prin aceasta fapta prevăzută de art. 289 C.pen și fiind coautor la infracțiunile prevăzute de art. 246 și 247 C.pen. întocmind astfel un proces verbal lovit de nulitate 1 “agentul constatator” a reținut în mod fals faptul că subsemnatul am “tulburat ordinea și liniștea publică în zona mai sus menționată (Piața Universității), scandând lozinci contra regimului politic actual". Prin netemeinicia sancțiunii aplicate, subsemnatul nesăvârșind fapta prevăzută de legea 61/1991 la art. 3 pct. 25, organele MAI au săvârit împotriva subsemnatului faptele prevăzute de Art. 246 C.pen. (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor). Astfel subsemnatul nu am săvârșit niciun act de “tulburare, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”, așa cum ar putea fi probat de înregistrările video făcute de mine anterior reținerii mele abuzive de către jandarmi precum și de înregistrările camerelor de supraveghere din Piața Universității. Mai mult, în fața Teatrului Național nu se afla niciun “locuitor” care să fi fost tulburat, deranjat de eventuala “scandare de lozinci împotriva regimului politic actual”, condiție esențială care nefiind îndeplinită va trebui să conducă la concluzia netemeiniciei contravenției aplicate subsemnatului și pe cale de consecință, a abuzului organelor MAI. Nu în ultimul rând, arăt că orice scandare “de lozinci împotriva regimului politic actual”, atâta vreme cât nu aduce atingere niciunui drept și interes legitim al unei persoane, constituie în sine un drept fundamental al oricărui cetățean prevăzut și garantat de Constituție la art. 23 (Libertatea individuală), art. 29 (Libertatea gandirii si a opiniilor) și în special de Articolul 30 care prevede că “Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.” Având în vedere că o asemenea scandare nu aduce prejudicii demnității, onoarei, vieții particulare si nici dreptului la propria imagine a vreunei persoanei și nici nu constituie o defăimare a țării și a națiunii sau vreun îndemn la razboi de agresiune, este evident că subsemnatul aș fi avut dreptul să îmi exprim și o asemena opinie în mod public. Pentru toate aceste motive, este evident că NU poate fi sancționată contravențională exercitarea unui drept legitim constituțional de către un cetățean al României, motiv pentru care reținerea și sancționarea subsemnatului pentru un asemenea motiv constituie în mod evident un Abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (Art. 247 C.pen) Pentru toate aceste motive, vă rugăm să aveți în vedere și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Arghel contra României, în care se critică sistemul sancționator al Ordonanței 2/2001, sistem care este lipsit de prezumțiile de legalitate și temeinicie, prezumția de nevinovăție prevăzută de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului fiind încălcată. Pentru toate aceste motive vă solicit în temeiul art. 270 C.p.p. restituirea dosarului pentru continuarea cercetării penale împotriva făptuitorilor general de brigadă Eugen Meran, lt. col. Necula Marius Silviu și împotriva a alți trei jandarmi rămași neidentificați în urma cercetărilor efectuate în dosar până la această dată. CHITIC MIRCEA VICTOR DANIEL
Posted on: Wed, 02 Oct 2013 08:24:50 +0000