Oamenii s-au blocat într-o viață pe care o raportează continuu la câștig. Ei își câștigă existența zi de zi, fără a avea altă perspectivă. Totul în jur emană competiții, concursuri, concurență, conflicte. Se compară mereu situații, imagini, obiecte, faimă. Efortul mai apare doar pentru acestea, ca o boală violentă și necruțătoare. Se distrug pas cu pas bucurii, prietenii, iubiri. Toată lumea luptă cu toată lumea pentru a ajunge la un nivel ideal, fără a ști că drumul e o cădere în adâncul cel mai negru al prăpastiei, al lipsei de umanitate. Sunt vremuri în care copii cred că nu ceea ce învață în anii de școală este important, ci ce subiecte și note vor avea la examinarea finală. Viitorul este mai important decât prezentul, dar nu în acest mod. Sacrificiile trebuie făcute în prezent pentru rezultate din viitor. Acum se sacrifică ziua de azi pentru speranța de mâine. Plânge România cu lacrimile limbii noastre... Am uitat că cele mai frumoase sentimente și nuanțe de gând le putem grăi numai în limba maternă. Învățăm limbi străine pentru a comunica, nu pentru a înlocui cuvintele.
Posted on: Wed, 18 Sep 2013 19:10:36 +0000