" Omul recent, ultima carte a d-lui Patapievici, a funcţionat ca un revelator al primitivismului nostru cultural, atît prin lăudătorii, cît şi prin detractorii ei. [...] Cartea a făcut furori la nivelul intelectualităţii medii, excitînd snobismele subţiri şi subversivităţile refulate, de unde un mare succes de librărie, precum şi o suită de semnalări elogioase, dar superficiale, făcute îndeobşte pe necitite, pe fondul cam precipitat al sărbătorilor de iarnă. Curajoasă, onorabilă şi incitantă, critica modernităţii în general şi a actualităţii în special, întreprinsă cu morgă de d-l Patapievici şi ambiţionînd o sistematicitate care nu-i vine tocmai mănuşă unui autor cu virtuţi mai degrabă eseistice, reprezintă, fără îndoială, dincolo de împlinirile sau neîmplinirile ei, un demers intelectual demn de toată atenţia. Pe de altă parte, ea consolidează ipostaza unui Patapievici post-liberal, căutător al temeiurilor conservatoare sub specie aeternitatis, refractar la rigorismul ideologic al unui establishment care a contribuit să-l propulseze fără să-i presimtă nealinierea, promotor al unui antiamericanism principial, hrănit nu de vreun reacţionarism naţionalist sau confesionalist, ci de asumarea veritabilă a unei mari tradiţii spirituale şi culturale – cea a Europei eleno-romano-creştine. [...] O carte atît de complexă, de ambiţioasă şi de solemn-provocatoare nu putea să nu dea naştere la discuţii pro şi mai ales contra, numai că în atmosfera otrăvită de la noi, după faza iniţială de consens aprioric-laudativ la nivelul presei cotidiene (scrise şi audio-vizuale), discuţiile scontate s-au grăbit să ia forma unor crize de gelozie isterică sau de suspiciune inchizitorială. "
Posted on: Thu, 18 Jul 2013 09:00:09 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015