Paradontopatia sau boala gingiilor Este după răceală, cea mai des întâlnită afecţiune care afectează peste 75% din adulţi, fiind şi principala cauză a pierderii dinţilor. „Paradontal” înseamnă „localizat în jurul unui dinte” iar boala se referă la orice boală a gingiei sau a structurilor care susţin dintele. Gingivita este determinată de depozitele de bacterii lipicioase, mucus şi resturi de mâncare care formează tartrul şi care inflamează şi infectează gingia. Când se inflamează gingia, se formează pungi între aceasta şi dinte care colectează din ce în ce mai mult tartru. Respiraţia pe gură (rinitele cronice), lucrările dentare prost făcute, dieta care conţine prea multe alimente moi (nici dinţii, nici gingia nu mai fac „exerciţii”, nu mai sunt solicitaţi), alimentaţia deficitară, periajul incorect, consumul de zahăr, bolile cronice, bolile endocrine, fumatul excesiv, abuzul de medicamente, consumul de alcool, sunt alţi factori care predispun la gingivită şi ulterior la pioree. Netratate, gingivitele se transformă în pioree sau parondontită. În acest stadiu, osul pe care se sprijină dintele începe să se erodeze, ca rezultat al infecţiei cronice. Pioreea duce la halitoză (miros rău al gurii), sângerare, abcese, durere. Gingiile sângerânde înseamnă cel mai adesea lipsă de vitamina C. Crăpăturile sau uscăciunea colţului gurii înseamnă deficienţă de vitamina B2 (riboflavină). Buzele uscate şi crăpate înseamnă reacţie alergică. Rănile de sub limbă înseamnă cancer al gurii. Ce facem? Gura uscată sau saliva insificientă (consecinţă a dezhidratării cronice) este una din cauzele cele mai importante ale carierii dinţilor şi bolilor gurii. Hidratarea cu apă corectă (apă purificată osmotic) în locul celei dure minerale sau „plate” poate preveni sau rezolva simplu problemele (apa dura minerală poate conţine metale grele – plumb, fluor, etc care se regăsesc în smalţ sau tartrul format afectând integritatea aparatului de masticaţie). Bem 8-10 pahare de apă purificată pe zi. Apoi, pentru a forţa glandele salivare să producă salivă, mestecăm morcovi sau ţelină crudă. Ceaiul de gălbenele sau muşeţel ajută la vindecarea rănilor gingivale. Uleiul de cuişoare calmează durerile de dinţi. Se fierb două linguri de salvie timp de douăzeci de minute în apă purificată osmotic, se strecoară şi se clăteşte gura de câteva ori pe zi. Cimbrul reduce numărul de bacterii din gură. Mâncăm multe legume şi fructe verzi ( cu conţinut mare de fibre) ca să obligăm dinţii să „lucreze”. Evităm zahărul şi carbohidraţii rafinaţi care inhibă celulele albe (cele care combat, luptă cu infecţia). Schimbăm pasta de dinţi în fiecare lună şi periuţa (bacteriile se adaptează iar periuţa se poate infesta după multe utilizări). Curăţăm zilnic limba cu ajutorul unei linguriţe pentru îndepărtarea bacteriilor şi a resurilor alimentare. Ne masăm zilnic gingiile cu vârful degetelor. Putem utiliza o capsulă de vitamina E sau A din care pe punem pe deget înainte de masaj. Evităm antibioticele pentru că efectul lor în gură este extrem de redus şi distrug flora intestinală. S-a concluzionat că persoanele care suferă de paradontopatie sunt predispuse la boli ale inimii, de plămâni, atac cerebral, ulcer, diabet sau naştere prematură. Să nu uităm că atunci când avem grijă de dinţi, avem grijă de fapt, de întregul corp.
Posted on: Wed, 19 Jun 2013 13:41:32 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015