Poveste la început de primăvară Luni, la serviciu, aproape de - TopicsExpress



          

Poveste la început de primăvară Luni, la serviciu, aproape de prânz, primi un telefon de la Gicu să-i spună că a fost invitat de Ştefan la petrecere. Ieşi din birou ca de obicei, când vorbea la telefon să nu o deranjeze pe colega ei - care aşa făcea şi ea, la rândul ei, când primea câte un telefon- – Bună, Gicu, ştiu, mi-a spus chiar Ştefan despre tine şi eu nu i-am spus nimic despre faptul că noi ne cunoaştem şi că ne-am întâlnit la Sinaia. O să fiu şi eu prezentă la petrecere. Ştii, ce, Gicu? Haide, să nu îi spunem nimic de Sinaia şi să ne comportăm ca şi când nu ne-am fi întâlnit de atunci, de când am fost colegi de liceu, să fie ca o surpriză întâlnirea noastră. – Şi eu m-am gândit la acelaşi lucru, de aceea ţi-am şi telefonat. Sunt de acord cu propunerea ta, mai cu seamă că atunci când am vorbit cu el, pe timpul cât a fost fiul lui în spital- deşi a ştiut că am mai rămas trei zile în Sinaia după simpozion- nu am pomenit nimic despre tine. - Bine, Gicu, ne vom comporta ca atare. Îţi mulţumesc pentru prietenia ta. Tu vii singur sau însoţit de cineva? - Singur vin Ilinca, nu am nicio relaţie, deocamdată. Nu mă voi simţi străin, pentru că, în afară de faptul că îl cunosc pe Ştefan, sunt invitaţi o serie de prieteni comuni. - Nici nu mă îndoiesc, voi lucraţi în domeniu, bănuiesc că şi colaboraţi la diverse lucrări. – Da, când are nevoie de o firmă de instalatori la câte o lucrare, apelează la mine, tu ştii cum se fac toate lucrurile acestea de colaborare, tot prin cunoştinţe, relaţii. – Ok! Pe vineri, la orele 17,00. Până atunci, numai bine! - Sărut mâna, Ilinca, să ştii că abia aştept ziua de vineri, chiar îmi este dor să te revăd. După ce vorbi cu Gicu, intră în birou, se aşeză pe scaun şi zâmbi.”Uite că nu m-am gândit să-l atenţionez măcar în glumă, ca nu cumva să înceapă să-mi facă şi acolo curte aşa cum mi-a făcut la Sinaia. Dar sper că o să-i fie jenă de vărul lui”. Apoi, îi veni ideea să-i facă acestuia cunoştinţă cu Delia, cea care i-a vândut biletul la Sinaia, colega ei de birou, şi care este singură. Copilul pe care îl are, de patru ani, l-a conceput cu cineva cu care a avut o relaţie de o seară. A vrut acest copil cu orice preţ pentru că şi aşa avea o vârstă înaintată şi nu se mai căsătorea. Pe tatăl copilului l-a întâlnit la o petrecere la nişte prieteni comuni, şi, pentru că a plecat târziu de acolo, domnul acela, care a fost un gentlemen, a condus-o acasă. Ea l-a invitat în casă şi cum se întâmplă ca bărbaţii să nu refuze niciodată avansurile unei femei, s-a petrecut evenimentul. El nu a mai dat niciun semn de viaţă, a considerat totul o simplă aventură, însă ea a ţinut să-i spună că este însărcinată cu el, din seara aceea, pe când avea déjà trei luni de sarcină. Din ce i-a povestit Delia, ca să nu fie scandal şi să afle familia bărbatului şi nici altcineva, el l-a recunoscut şi îi plăteşte lunar o sumă de bani, aşa au stabilit de comun acord. De asemenea, din când în când vine să îl vadă iar de ziua lui şi la sărbători îi aduce cadouri. Copilul îl cunoaşte şi îi zice chiar “tată”. Nu a fost curioasă să afle de la colega ei dacă bărbatul cu care are copilul este însurat sau divorţat, dacă mai are şi alţi copii sau de ce nu a luat-o în căsătorie- având în vedere că a recunoscut copilul- pentru că nici ea nu a adus vorba de acest lucru din ce i-a povestit. Cert este că, de atunci, nu a mai avut relaţii cu alţi bărbaţi, îşi creşte copilul singură şi o ajută părinţii ei care sunt la pensie, acum. Nu este o femeie frumoasă, la vârsta de 45 de ani pe care îi are, şi nici în tinereţe nu prea a fost, este o fire cam rece şi, ca atare, nici curtată de bărbaţi la viaţa ei nu a fost. Ilinca recunoaşte că Delia este o femeie inteligentă şi pentru că ea ştie lucrul acesta şi mai ales că face parte dintr-o familie de intelectuali rasaţi, este puţin înfumurată şi bărbaţii o cam ocolesc. Deşi are o siluetă de invidiat, nu ştie cum să şi-o scoată în evidenţă; nu are gusturi la îmbrăcăminte şi nici la încălţăminte, umblă cu pantofi cu tocul jos, lejeri, cei cu toc i-ar scoate în evidenţă picioarele frumoase. Părul nu îl are aşa de bogat, îl poartă tuns scurt, cu breton, având o frunte înaltă, nasul îi este cam ascuţit şi lung, buzele subţiri şi foarte rar o vezi zâmbind, probabil, să-şi ascundă dantura pe care nu o are perfectă. Poartă ochelari de vedere care îi dă un aer de intelectual, i se potrivesc foarte bine, rar vezi o persoană căreia îi şade bine cu ochelari de vedere. O cunoaşte de doi ani de zile, de când a venit la firmă, prin concurs, în locul unei foste colege de birou care a ieşit la pensie. Este un economist foarte bine pregătit, cu experienţă.Ilinca a ştiut să se poarte în aşa fel, încât, încet, încet, au devenit confidente. De altfel, colegele celelalte, din alte birouri, de la etajul inferior, nu prea îi cunoaşte viaţa pentru că nu le-a povestit nimic, aşa cum a făcut-o cu ea, pentru ele, tatăl copilului este un mister. De aceea, spre deosebire de celelalte, Ilinca ţine foarte mult la colega ei şi chiar ar dori să o vadă că iese cu un bărbat, de aceea s-a gândit la Gicu, deşi acesta este mai mare ca Delia cu cinsprezece ani. (va urma)
Posted on: Sun, 07 Jul 2013 13:42:18 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015