Povestea sclavului 1. Un sclav se află pe de-a-ntregul la cheremul stăpânului său brutal. El este adesea bătut la miezul nopţii ş.a.m.d. 2. Stăpânul este mai bun şi îl bate pe sclav numai pentru abateri dovedite de la regulile sale (pentru că nu-şi îndeplineşte norma de muncă ş.a.m.d.). El îi lasă sclavului ceva timp liber. 3. Stăpânul are un grup de sclavi şi hotărăşte cum să fie distribuite lucrurile între ei luând în consideraţie temeiuri respectabile, cum ar fi nevoile lor, meritele lor ş.a.m.d. 4. Stăpânul le dă sclavilor patru zile pentru ei înşişi şi le cere să lucreze numai trei zile pe săptămână pe pământul lui. Restul timpului le aparţine. 5. Stăpânul le permite să meargă şi să lucreze în oraş (sau oriunde vor ei) pentru salariu. El le cere doar ca ei să-i trimită trei şeptimi din salariile lor. El îşi rezervă, de asemenea, dreptul de a-i chema înapoi pe plantaţie, dacă vreo primejdie îi ameninţă pământul; şi să le ceară mai mult de cele trei şeptimi sau mai puţin. Mai departe, el îşi arogă dreptul de a limita participarea sclavilor la anumite activităţi periculoase care ameninţă venitul pe care aceştia i-l datorează, de exemplu, alpinismul, fumatul. 6. Stăpânul permite tuturor celor 10.000 de sclavi, cu excepţia ta, să voteze şi hotărârea este luată de toţi aceştia. O discuţie deschisă ş.a.m.d. are loc şi ei au puterea să hotărască cum să folosească procentul, indiferent care ar fi acesta, din veniturile tale (şi ale lor), pe care ei decid să le ia, ce activităţi îţi pot fi interzise în mod legitim ş.a.m.d. Dacă stăpânul încheie un contract pentru acest transfer de putere, în aşa fel încât să nu-l poatp retrage, ceea ce obţii este o schimbare de stăpân. Ai acum 10.000 de stăpâni în locul unuia singur; mai degrabă ai un stăpân cu 10.000 de capete. Poate că cei 10.000 vor fi chiar mai buni decât stăpânul binevoitor dn cazul 2. Totuşi, ei sunt stăpânul tău. Cu toate acestea, se poate face chiar mai mult. Un singur stăpân bun (precum în cazul 2) i-ar putea da voie sclavului său (ori sclavilor săi) să spună ce are de spus şi să încerce să-l convingă să ia o anumită hotărâre. Şi stăpânul cu 10.000 de capete poate să facă aceasta. 7. Deşi nu ai dreptul să votezi, eşti liber (şi ţi se dă dreptul) să discuţi cu cei 10.000 pentru a încerca să-i convingi să adopte diverse politici şi să se poarte cu tine şi cu ei înşişi într-un anumit fel. Apoi ei votează pentru a hotărî în legătură cu politicile care acoperă domeniul vast al puterilor lor. 8. Drept apreciere a contribuţiei tale utile la discuţie, cei 10.000 îţi permit să votezi, dacă ajung în impas; ei se angajează să respecte această procedură. După discuţie tu-ţi notezi votul pe o bucată de hârtie şi ei trec la vot. În cazul că ei se împart în mod egal în ceea ce priveşte o anumită problemă, 5.000 pentru şi 5.000 împotrivă, ei se uită la votul tău şi-l iau în calcul. Asta nu s-a mai întâmplat; ei nu au avut niciodată ocazia să deschidă buletinul tău de vot. (Un singur stăpân ar putea să se angajeze şi el faţă de sclavul său să-l lase să decidă în legătură cu orice chestiune care-l priveşte pe sclav şi faţă de care el, stăpânul, este absolut indiferent.) 9. Ei pun votul tău la un loc cu al lor. Dacă ei sunt la egalitate, atunci votul tău este decisiv. Altfel, nu are nici o importanţă pentru rezultatul electoral. Întrebarea este: care trecere de la cazul 1 la cazul 9 a făcut ca această poveste să nu mai fie povestea unui sclav?
Posted on: Sat, 22 Jun 2013 22:03:00 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015