Primesc tot felul de cereri de prietenie pe facebook. Primul pas, când se întâmplă asta, e să dau o raită pe profilul omului cu pricina, să văd ce-i poate pielea şi cât îl duce capul. Asta pentru că şi pe mine mă interesează ce aveţi voi de zis, după ce devenim prieteni. Unii oameni care vor să se împrietenească cu mine vin pe filiere ciclistice. Acolo lucrurile-s clare. Alţii vin pe filiera foto. Şi mai e o filieră, cea a restului, cu oameni care habar n-au de ce vor să ne împrietenim. Dintre aceşti oameni, unii n-au nici nume reale, nici poze cu ei la profil. Şi mă întreb cine dracu eşti?. Dar, după ce mă uit pe perete la ei, îmi zic hai că e ok. Un om nu e o poză, nu e un nume, ci o sumă de idei. Şi ne împrietenim. În timp îi observ, mă obişnuiesc cu ei şi încerc să îmi formez o imagine despre omul din spatele profilului necunoscut. Până-şi schimbă, iar, numele şi poza. Şi, după ce mă întreb cine-i ăla şi cum a ajuns în lista mea de prieteni, procesul o ia de la-nceput.
Posted on: Sun, 27 Oct 2013 20:48:35 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015